Paranghelia estivală/ Sute de mii de euro aruncaţi pe „cântări”, mici şi bere

Sute de mii de euro sunt cheltuite vară de vară de autorităţile locale şi judeţene pe serbări ale localităţilor. În plină criză, bugete deloc austere sunt alocate pentru „cântări”, bere şi mici cu artişti mai mult sau mai puţin în vogă.

La Cluj-Napoca, sărbătoarea Zilelor Clujului e deja intrată în tradiţie de trei ani. Durează o săptămână, are loc în luna mai şi include zeci de evenimente de toate felurile de la concerte, expoziţii la parade şi jocuri. Şi sumele cheltuite sunt deci pe măsură. Cea de-a treia ediţie a costat 140.000 de euro, din care 120.000 de euro au fost oferiţi de sponsori privaţi, iar 20.000 de euro au fost puşi de la bugetul localm au precizat reprezentanţii municipalităţii. Numai concertul Loreen, „piesa de rezistenţă” a serbărilor din luna mai, a costat 37.000 de euro. De asemenea, şeful Direcţiei comunicare, relaţii publice şi turism din cadrul primăriei, Ovidiu Câmpean declara în mai că circa 40.000 de euro au fost cheltuiţi pentru lumini, scenă şi sonorizare.

De la oraş la sat, toţi facem… serbări

Şi comunele din apropierea Clujului au preluat moda zilelor localităţii. La Gilău serbările au durat trei zile şi au avut un buget de 50.000 de lei. „Am mers mai mult pe formaţii locale, copii din sat, producători şi crescători de animale. Am cheltuit cam jumătate din buget pentru că restul l-au asigurat sponsorii”, spune primarul Gilăului. Dumitru Sfârlea. La Baciu, altă comună lipită de Cluj, tradiţia zilelor localităţii tocmai s-a scris. Weekendul trecut cei din Baciu au putut petrece timp de două zile. Cap de afiş au fost cei de la Voltaj care au susţinut un concert în comună clujeană. „Trebuia şi Baciul să aibă un punct de plecare din acest punct de vedere să avem şi noi o altfel de manifestare. Vin oamenii să se cunoască, noi am tot crescut ca localitate şi oamenii nu se cunosc, unii nu ştiu nici unde e terenul de sport din comună. Bugetul sărbătorii l-am estimat la 20.000 de euro, dar am atras şi ceva sponsori”, spune Florin Mureşan, primarul comunei. Floreştiul, cea mai mare comună din România nu se putea lăsa mai prejos astfel că zilele localităţii au ajuns la a patra ediţie. Primarul Horia Şulea spune că ediţia din acest an a fost una reuşită care i-a mulţumit pe floreşteni. „Vremea ne-a cam dat bătăi de cap dar în rest eu zic că a ieşit bine. Pentru prima dată am alocat şi 30.000 de lei de la bugetul local care au acoperit cheltuielile cu focurile de artificii, partea de electricitate şi o parte din costurile artiştilor. Dar, sincer, nu ştiu cât a costat concertul Ana Lesko sau Bere Gratis pentru că noi am avut un parteneriat cu o firmă de organizare de evenimente care s-a ocupat de această parte”, a spus Şulea.
În acest răstimp, toate cele trei comune mari din vecinătatea municipiului Cluj-Napoca mai au restanţe serioase la modernizarea reţelei de drumuri, apă şi canalizare sau le lipsesc parcurile şi spaţiile verzi.

Zilele Turzii, prilej de ceartă între primar şi viceprimar

La Turda, a 13-a ediţie a iscat un adevărat scandal între primar şi viceprimar. O fi numărul 13 de vină. Astfel viceprimarul Lucian Nemeş a susţinut că la organizarea zilelor oraşului sunt luate în calcul ofertele a două firme, costurile propuse variind între 50.000 de euro şi 80.000 de euro. Afirmaţiile sale sunt însă contrazise de primarul Turzii, Tudor Ştefănie. „Am decis în Consiliul Local că de Zilele Turzii ne vom ocupa noi cei de la primărie. Nu am luat în calcul nici o ofertă de la nici o firmă pentru că nu permite legea. Avem şi un buget aprobat de 200.000 de lei”, a spus Ştefănie. Zilele Turzii vor avea loc la finele lunii august, iar consilierii locali au stabilit un tarif de 15 lei pe metru pătrat pentru comercianţii fare doresc să îşi instaleze standurile la săbătoare.

Satu Mare: Peste 100.000 euro aruncați, într-o lună, pe sărbători

Dacă e bal, bal să fie. După acest principiu s-au ghidat autoritățile din Satu Mare când au decis să aloce sume importante pentru organizarea petrecerilor. Numai Primăria municipiului Satu Mare și Consiliul Județean Satu Mare au alocat în acest an peste 100.000 de euro pentru Zilele municipiului Satu Mare, respective Zilele Județului Satu Mare, ultimele organizate în premieră.

Programul Zilelor oraşului Satu Mare, organizate la finalul lunii mai, a fost unul foarte încărcat. Au concertat Puya, DJ project, Ştefan Bănică Junior, Alex Velea şi Hi Q. Totodată, pe scenă pentru muzică populară au evoluat artiști extrem de cunoscuți și apreciați în România, dar și costisitori, precum Nicolae Furdui Iancu și Orchestra „Crai Nou” din Albă Iulia, Cristian Pomohaci, Frații Petreuș, Nicolae Mureșan, Maria Petca Poptean, Ansambul „Măgura”, Maria Tripon, Ansamblul Sânzienele, Leontina Dorca. Primarul a explicat că în cadrul Zilelor Orașului au fost incluse și manifestările de Ziua Copilului, reducându-se și bugetul faţă de seria de manifestări de anul trecut, de la 300.000 la 200.000 de lei.
Nici bine nu s-au terminat manifestările oraşului, că au început altele. La nici doar o lună distanță, Consiliul Județean a organizat prima ediție a Zilelor Județului Satu Mare, în cadrul cărora fiecare comună a avut un stand de prezentare. Bugetul alocat pentru acest eveniment a fost de 300.000 de lei, la care se adaugă cheltuielile primăriilor care și-au făcut standuri. Au susținut concerte Horia Brenciu, Ellie White, Vama Veche, Connect-R, Akcent, Elena Gheorghe şi chiar Andreea Bănică.
Zile ale orașului vor fi organizate în acest an și la Cărei și Ardud, orașe care au parte în plus și de câte un festival medieval. De cealaltă parte, primarul orașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca, a decis să nu mai organizeze în acest an Zilele Orașului, preferând să canalizeze fondurile spre investiții. „Avem multe investiții în derulare, nu ne permitem să aruncăm banii pe petreceri acum”, a precizat Fedorca. Criza a mai temperat cheltuielile comunelor care își organizează astfel de sărbători, majoritatea optând în acest an pentru spectacole oferite de artiști și trupe locale.

„Sărbătorile astea par tichia de mărgăritar, pentru că, de multe ori, primăriile nu au cu ce plăti angajaţii sau n-au rezolvat chestiuni esenţiale în localităţi. Desigur, ei vor spune, avem capitol în buget, dar dacă sunt înţelepţi pot la rectificare să treacă banii de petreceri la investiţii, pentru că nu suntem în situaţia de a chefui înainte de a învesti!”, Viorel Stanica, conferenţiar Administraţie, Universitatea Babeş-Bolyai

Maramureş: Baia Mare, oraşul festivalurilor
Băimărenii au fost şi sunt „răsfăţaţi” de municipalitate cu sărbători în fiecare anotimp. Chiar dacă autorităţile locale sunt pe ultima sută de metri cu procedura de obţinere a unui împrumut, de aproape 100 de milioane de lei, bani folosiţi pentru prefinanţarea sau cofinanţarea unor proiecte importante pentru urbe, nu se face rabat de la cântările oferite băimărenilor. Primăria Baia Mare a plătit pentru festivalurile organizate în cursul unui an suma de 763.000 de lei, adică aproximativ 173.000 de euro.

Pentru „Iarnă băimăreană” de anul trecut, care a cuprins manifestări organizate în intervalul 1 decembrie 2012 – 1 ianuarie 2013, costurile s-au ridicat la 400.000 de lei, din care cel mai scump a fost spectacolul dedicat Zilei Naţionale a României – 122.435 lei, urmat de concertul de Revelion – 91.300 lei. Nici la „Primăvara băimăreană”, care s-a desfăşurat în perioada 27 aprilie – 2 mai, nu s-a făcut economie, fiind alocați 200.000 lei pentru organizarea evenimentelor.

Sărbătoarea estivală a băimărenilor – Vara Băimăreană – se desfăşoară în acest an în două părţi. În perioada 26 – 28 iulie, în Centrul Vechi, şi în 2 – 4 august, în zona Bulevardul Unirii. Vara Băimăreană aduce în municipiul reședință de județ cei mai îndrăgiţi artişti români ai momentului, Andra și Whats Up, Connect R, Andreea Bălan, Laurențiu Duță, Keo și Skizzo Skillz, Proconsul, Deepcentral, Crush și Alexandra Ungureanu, Marius Gavrilă și Dj Jungle și Alin Călinescu. Costul estimativ al evenimentului se ridică la 350.000 de lei, din care municipalitatea va plăti 24.000 de lei pentru partea tradiţională şi alţi 50.000 lei pentru cealaltă parte, restul fiind achitat de sponsori.

„Toamna Băimăreană” s-a desfăşurat în anul 2012 pentru prima dată şi a cuprins şi cea de-a XX-a ediţie a „Sărbătorii Castanelor”. Prin Hotărârea Consiliului Local nr.233 din 2012 s-a alocat suma de 120.000 de lei pentru organizarea acestui eveniment. Autorităţile locale susţin că din bugetul municipiului s-au alocat doar 89.000 lei, adică 19.000 de euro, pentru organizarea celor două evenimente, diferenţa fiind adunată de la sponsori şi din închirierea de spaţii comerciale.
Nu doar băimărenii sunt cei care „petrec”. A devenit deja un obicei pentru autorităţile locale să ofere sărbători cu nume care de care mai pompoase: „Fiii satului”, „Sărbătoarea Sânzienelor”, „Serbările Zăpezii” şi lista ar putea continua.

Sălaj: Pe unii, criza i-a orientat

Criza ce a secătuit bugetele primăriilor afectează, în Sălaj, evenimentele de genul Zilelor Oraşului sau ale comunei. Primăria oraşului Şimleu Silvaniei a anunţat deja că în acest an renunţa la a mai organiza un astfel de eveniment, limitându-se la a susţine financiar Festivalul internaţional al românilor de pretutindeni „La fântâna dorului”, desfăşurat în urmă cu două săptămâni.

La Zalău, Primăria a decis să lase organizarea şi, implicit, cheltuielile aferente Zilelor Cetăţii, desfăşurate în weekend-ul trecut, pe seama unei firme private. Firma a beneficiat de încasările din chiriile percepute de la comercianţi şi de sponsorizările primite pentru acest eveniment de primărie, dar a şi plătit o parte din artiştii invitaţi să cânte pe scena din centrul oraşului, inclusiv pe rapper-ul german Nana.
Celelalte oraşe din judeţ şi comunele care organizează astfel de evenimente merg, de regulă, pe mâna unor artişti locali, ale căror tarife sunt accesibile bugetelor locale mult subţiate de criză.

„Am fost la o sărbătoare din acestea în Italia. O frumuseţe! Pentru că tot ce făceau acolo avea legătură cu tradiţia şi identitatea lor, era un mod de a-şi declara apartenenţa la comunitate. Dansau dansurile lor populare, erau îmbrăcaţi în costume populare impecabile şi beau vin produs în localitatea lor. Era o plăcere să-i vezi bucurându-se împreună că aparţin unui loc vechi. Festivalurile sunt prilejuri minunate de a aduce oamenii împreună, dar dacă nu au un concept, nu sunt creative şi coerente cu o idee, devin vulgare şi ineficiente”, Mihaela Rus, director Agenţie Vitrina Advertising

[stextbox id=”custom” caption=”Opinia expertului – Renate Roca, director firmă publicitate, PR & More”]

Cantitatea nu trebuie să substituie calitatea

Cred că problema inflaţiei de evenimente în Cluj-Napoca se va rezolva simplu: publicul clujean va deveni la fel de „fitzos” ca şi cel bucureştean şi nu va mai gusta astfel de evenimente decât dacă vor avea cu adevărat ceva special. Ceea ce nu e neapărat bine, întrucât nici măcar în Bucureşti nu se găsesc întotdeauna bani ca festivaluri de tradiţie să aducă 2-3 nume super tari pe afiş. Aşa că dacă anul acesta organizatorii unui festival au reuşit să vândă câteva mii de bilete deşi, rând pe rând, numele mari de pe afişul iniţial au căzut, să fie fericiţi, dar să nu se bazeze că vor mai putea să facă asta pe termen lung. Mă deranjează şi că autorităţile locale încurajează această inflaţie, ştiu că noi candidăm pentru un titlu de capitală europeană unde contează mult şi numărul evenimentelor organizate într-un an în oraş. Niciodată însă cantitatea nu ar trebui să fie substitutul calităţii.
Dar până să ajungem la acest moment eu le-aş reproşa organizatorilor de evenimente din Cluj o lipsă destul de acută de inspiraţie şi de „prietenie”. De ce să faci trei festivaluri de jazz în Cluj în decurs de două luni, toate cu aceleaşi trupe plimbate prin oraş şi în afara evenimentelor propriu-zise, în loc să faci unul cu adevărat „tare”? De ce organizarea de evenimente a devenit competiţie nu colaborare între oamenii cu idei din Cluj?
A organiza un festival e o profesie în sine. Un festival nu se organizează într-o lună. Nici măcar în două luni. Organizarea TIFF 2014 a început în momentul în care ediţia din acest an s-a încheiat şi e activitate permanentă. Altfel, rămâi în afara calendarului de evenimente cu adevărat importante şi improvizezi în funcţie de câţi bani ai reuşit să strângi de la sponsori şi de lista disponibililor de ultim moment.[/stextbox]

Texte de: Claudia Romitan, Simona Munteanu, Cristina Cîcău, Olimpia Man