Paralizia infantilă a politicii clujene

Pe urmele unor politicieni  departe de a fi monştri sacri păşesc reprezentanţi chiar mai puţin înzestraţi ai noii generaţii. Tinerii valoroşi fug de politică, iar aceia puţini dintre ei care nu o fac sunt ţinuţi la margine. Alergici la competiţiile interne, liderii partidelor oferă acces doar tinerilor de plastilină care să nu le pună în pericol funcţiile. Vârful politicii clujene a aparţinut de multă ori unor neaveniţi. Viitorul nu pare că va schimba acest lucru.

Marius Nicoară, copreşedinte al PNL Cluj

„Nu cred neapărat că tinerii au eşuat în politică. Cred că e falsă această premisă. Sunt foarte, foarte mulţi tineri care au reuşit, care au demonstrat, care au progresat şi care au arătat ce pot. Ca în orice meserie, sunt şi performanţi şi mai puţin performanţi. În cazul dlui Mihai Seplecan, dacă mă întrebaţi, din punctul meu de vedere n-a avut o nereuşită politică. Acum şi-o creează ieşind public cu minciuni. Dânsul a greşit în performanţă administrativă. Mai avea de învăţat. Dar, ca om politic, Mihai Seplecan s-a mişcat bine politic. A cunoscut teritoriul, a umblat; din acest punct de vedere… Eu am fost cel care l-a susţinut, l-am promovat să ajungă preşedinte şi alţii mi-au spus că trebuie să-l schimbăm, pentru că nu este potrivit, nu este destul de copt pentru o astfel de performanţă administrativă. Atenţie, administrativă, nu politică, fiindcă din punct de vedere politic se mişca bine. Dar dânsul a greşit şi politic –şi asta arată că nu e suficient de copt- venind să împroaşte cu noroi pe toată lumea din jurul său, de parcă tot partidul e de vină, numai el nu. Politica e o mâncare de peşte şi administraţia e altă mâncare de peşte.

Sunt mulţi tineri în politică, deşi poate că unii nu sunt suficient de vizibili, cei foarte tineri. Adică, la 20-21-22 de ani încă eşti preocupat să-ţi termini facultatea, să începi să-ţi faci o carieră şi nu neapărat în politică. Trebuie să fii activ în politică, pentru a putea să fii promovat, dar şi în politică, la fel ca în orice altă meserie, trebuie să începi cu stagiatura, să-ţi creşti gradele de competenţă şi toate vin o dată cu timpul.

Eu cred că sunt exemple de tineri care au reuşit. De la noi, Adrian Oros, de exemplu, care profesional a reuşit ca protector, profesor universitar, care este deputat, primvicepreşedinte, vicepreşedintele Colegiului Naţional al Medicilor Veterinari. Iată un om care şi în politică este la nivel de top, şi în ceea ce face în rest. Sau Valentin Naumescu, care a fost secretar de stat la externe, a fost consul în Canada. Sunt multe astfel de exemple numai în PNL. Dar sunt şi în fostul PD, şi în PSD etc.

Mai ales în România, cred că tinerii care intră în politică ar trebui în primul rând să fie buni profesionişti într-o meserie. Poate că în SUA e altfel. Aici în România trebuie să ai o meserie, ca să nu fii tentat să furi, trebuie să ai o experienţă profesională, ca să poţi gestiona şi conduce instituţii pe care politica ţi le pune, politic, în subordonare”, spune Marius Nicoară.

Alin Tişe, vicepreşedinte al PNL

„Eu cred că răspunsul la întrebarea dacă au eşuat tinerii în politica românească e mai complex. Nu cred că putem califica apriori că tinerii au eşuat sau nu au eşuat. Cred că există, într-adevăr, cazuri de eşecuri în rândul tinerilor politicieni, dar există şi cazuri în care aceştia au confirmat. Cred că problema principală este a partidelor politice, cele care ajung să selecteze vârfurile pentru anumite funcţii administrativ-politice şi de aici apar aceste probleme, pentru că partidele trebuie în mod activ să se reformeze dacă doresc să furnizeze oameni care să reformeze instituţiile. Un partid nereformat nu poate genera un tânăr performant care să genereze la rândul lui performanţă şi reformă într-o funcţie administrativă. Există situaţii în care principala grijă şi principala atribuţie este lipitul de afişe şi umblatul după voturi prin comune sau prin locuri mai mult sau mai puţin transparante şi automat aceasta echivalează cu o valoare intrinsecă. Ceea ce s-a demonstrat în multe cazuri că nu este adevărat; există tineri harnici care sunt devotaţi partidului, dar care sunt şi performanţi, care au studii, şcoli, pregătire profesională. Deci, e vorba de recrutarea şi reforma pe care partidele trebuie să le facă. Tinerii pot să acceadă în funcţii, dar asta presupune şi multe obligaţii, dincolo de drepturi. Eu cred că dacă ar intra în politică cât mai mulţi tineri, oameni performanţi, cu studii şi cu diplome de pregătire profesională, cu cât ar intra mai mulţi astfel de tineri în partide, cu atât ar ajuta ca aceste partide să se reformeze mult mai repede. În nici un caz tinerii nu trebuie să stea deoparte, fiindcă atunci nu ajută la nimic. Cred că tinerii trebuie să se decidă să intre cât mai mulţi în politică, fiindcă atunci pot să schimbe din interior clasa politică.

În cazul meu, am absolvit poate cel  mai bun liceu din Cluj, Racoviţă, am absolvit o facultate de drept la stat, la UBB, după care am fost avocat 10 ani, apoi am intrat consilier local în 2004. Ulterior am fost prefect trei ani şi apoi, din 2008, am fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean. Deci, aveam deja o experienţă de câţiva ani în administraţie şi politică, plus o experienţă de peste 10 ani în profesia mea de bază, avocat. Cu alte cuvinte, deşi eram tânăr, am avut şi o experienţă de viaţă şi o experienţă profesională care mi-au permis cât de cât să  pot să fac faţă cerinţelor şi nevoilor într-o astfel de funcţie. Dar asta nu înseamnă că toţi trebuie să aibă experienţa mea, nu toţi tinerii trebuie să aibă o experienţă de ani de zile şi în meseria lor. În cazul meu, pot spune că m-a ajutat foarte mult munca de avocat de 10 ani, plus prefectura şi consiliul  local. A fost foarte greu, dar a mai fost şi un lucru: în anul 2008, când preşedinte la CJ era Marius Nicoară, nu prea doreau mulţi să-l concureze. Desemnarea mea a fost făcută ca urmare a unor sondaje şi acele sondaje au scos în evidenţă faptul că aş avea o şansă să-l înving în acele alegeri. Desemnarea mea nu a fost foarte greu de făcut şi pentru că au fost acele sondaje, dar şi pentru că puţini şi-au dorit atunci o competiţie cu Marius Nicoară. Aceea a fost şansa mea, mi-am asumat acea candidatură, inclusiv riscul de a pierde acea competiţie, însă sprijinul colegilor de partid şi la acea vreme al lui Emil Boc, toate m-au ajutat să înving în anul 2008”, spune Alin Tișe.

Horaţiu Cătărig: Nu sunt discrepanțe între cele două fronturi

Vicepreședintele Consiliului Judetean Cluj, Horațiu Cătărig, membru al PNL a demisionat pe 22 septembrie din funcție, motivând că nu dorește să fie amestecat în conflictele dintre colegii săi de partid. Acesta a explicat la momentul respectiv în cadrul unui comunicat de presă motivele care l-au determinat să ia acestă decizie. „Demisia mea din funcția de vicepreședinte al CJ Cluj este justificată de faptul că nu doresc să continui o carieră în administrație și este firesc să las locul altui coleg care dorește să continue cariera administrativă și după alegerile din anul 2016. Data plecării mele din funcția de vicepreședinte a fost stabilită de comun acord cu conducerea partidului încă din luna iunie 2015. Nu am nicio implicare și nu doresc sub nicio formă să fiu amestecat în conflictele sau disputele dintre colegii mei de partid”, a declarat acesta.

Am încercat să aflăm de la acesta ce anume l-a dezamăgit atât de tare, ce planuri are în continuare, dar și cum sunt percepuți tinerii din partid în comparație cu cei care au mai multă experiență, cu cei care au prins deja rădăcini în cadrul partidului. Contactat de Transilvania Reporter, Horațiu Cătărig  a fost extrem de reținut în declarații, orice l-am fi întrebat. Acesta a precizat că va rămâne în cadrul partidului PNL, dar și în cadrul Consiliului Județean, unde va ocupa funcția în continuare funcția de consilier județean.

„Voi rămâne în partid, dar și în Consiliul Județean. Rămân în deliberativ, dar nu pe partea administrativă, executivă. Nu am ce să comentez. Am dat un comunicat de presă, nu am ce să mai spun. Nu doresc să rămân în administrație și atât”, a spus acesta. Cu toate acesta, fostul vicepreședinte susține că dorește să mai candideze și anul următor pentru un post de consilier în cadrul CJ.

Întrebat dacă a existat un conflict între acesta și Alin Tișe, acesta a refuzat să comenteze. „Ce am avut de spus, am spus. Nu am nimic de comentat”, a spus acesta.

În ceea ce privește șansele pe care le au tinerii din cadrul partidului de a ocupa funcții importante, acesta a spus după un moment de gândire că nu există discrepanțe între șansele celor tineri și șansele celor cu experiență. „Chiar nu știu ce să vă spun. Din ce am văzut până acum, în cadrul partidului au fost promovați atât tinerii, cât și oamenii cu experiență. Procentul este de 50- 50%. Nu sunt discrepanțe între cele două fronturi”, a spus acesta.

Întrebat de ce a plecat după 15 minute de la ultima sedință a Consiliului Județean care a avut loc marți, 29 septembrie, acesta a evitat răspunsul elegant. „Nu am avut niciun motiv. Am participat, am ieșit puțin și am discutat cu alți colegi. Am participat la ședință”, a spus acesta.

Cătărig consideră că tinerii din cadrul partidului s-au implicat mai mult acest an, propunând mai multe acțiuni acum când Clujul este Capitala Europeană a Tineretului. „Au fost propuneri, nu le mai amintesc acum. Din Bugetul Consiliului Județean aprobat pentru tineret, există o sumă distinctă pentru acel proiect”, a mai precizat acesta.

Horașiu Cătărig a deținut funcția de consilier județean cu atribuții de vicepreședinte din 2014, iar din iunie 2015 a fost ales cu drepturi depline în funcția de vicepreședinte, alături de Vakar Istvan (UDMR), care deține această funcție și în prezent. Locul lui Cătărig ar urma să fie luat de Călin Tuluc.

Csoma Botond, preşedintele UDMR Cluj: „Tinerii care au eșuat în politică au învățat anumite metehne de la seniori”

„Există şi un dram de adevăr în faptul că tinerii n-au prea reuşit în politică, dar nu trebuie să generalizăm, totuşi. Nu toţi tinerii au eşuat în politica românească. Sunt exemple care arată că au reuşit. Sigur, sunt unele exemple de factură negativă, care arată că tinerii au eşuat şi poate că în Cluj sunt unele exemple mai notorii. Eu cred că tinerii care au eşuat în politică –fără să dau exemple- s-au adaptat sistemului şi cumva au învăţat anumite metehne de la seniori şi, aplicând aceleaşi reguli ca seniorii, au eşuat în ceea ce au făcut.

Şi la noi în UDMR am avut o problemă de cadre, să spun aşa, pentru că n-a prea fost reprezentată vârsta de mijloc. Au fost foarte multe persoane mai în vârstă care au activat în organizaţie de la începutul anilor 90, iar persoanele mai tinere sau de vârstă mijlocie n-au prea fost prezente în organizaţie. Dar de când am fost ales preşedinte al UDMR Cluj am adus în echipă foarte mulţi tineri, care activau până acum în alte domenii, mai ales în zona ONG-urilor.

Eu am acum 40 de ani şi am intrat în Consiliul local Cluj-Napoca în 2006, aveam 31 de ani. Eram tânăr, dar nu foarte tânăr. Am activat în mediul privat înainte şi apoi am ales să fac politică şi m-am îndreptat către UDMR. Aşa am ajuns să fiu consilier local. A fost şi un sistem de selecţie, dar au şi renunţat anumiţi seniori; cred că aceste două chestiuni au contribuit la promovarea mea în organizaţie. Avem un sistem destul de democratic de alegere a cadrelor şi pot să spun că şi meritocraţia are un cuvânt greu de spus în cazul UDMR. Acum, cu aceste ultime alegeri din cadrul UDMR, cred că am reuşit să aducem mulţi tineri pregătiţi, care au făcut şi altceva în viaţa lor, nu au venit în politică direct de pe băncile facultăţii.

Nu toţi seniorii au încredere în judecata mai tinerilor, dar sunt mulţi care au încredere în tineri. Şi la noi au fost discuţii când au venit foarte mulţi tineri în organizaţie.

Dar eu văd că şi alte partide au tineri; de exemplu în consiliul local sunt tineri pe care îi apreciez în activitatea lor.

Pe de altă parte, nici nu consider că dacă cineva ajunge la o anumită vârstă trebuie neapărat să se retragă şi nu consider că dacă cineva este tânăr constituie neapărat un atu. Sunt şi alte calităţi în funcţie de care trebuie să apreciem un om.

Eu cred că în UDMR, cel puţin la nivelul judeţului Cluj, cel puţin în ultimii doi ani am avut o politică în acest sens, de a aduce cât mai mulţi tineri în organizaţie. Ne-am dat seama că dacă nu aducem tineri în organizaţie, n-o să avem oameni în viitor. Înainte, pot să zic că nici la noi nu s-a întâmplat prea mult lucru acest lucru”, consideră Csoma Botond.