Cu mașina vezi prea puțin, pe jos îți ia prea mult. Opțiunea pentru o călătorie perfectă – bicicleta, care-ți oferă posibilitatea să vezi, să auzi, să miroși, să guști și să înveți locurile prin care treci înainte de a ajunge la destinație.…

Parcurile provoacă o mulţime de discuţii neplăcute, petiţii, anchete, campanii de presă, acuze, jigniri, suspiciuni, reproşuri. Pentru o seamă dintre noi parcurile sunt ceva demodat. Nu se poate face grătar în ele, sunt pline de pensionari, mămici care își plimbă mândre copiii în cărucioare, adolescenți îndrăgostiți, hamace, chitariști de ocazie și în general sunt populate de o lume pestriță.…

Dacă, în momentul de faţă, clujenii au relativ puţine locuri unde să poată ieşi la iarbă verde, în sânul naturii, în viitorul apropiat ei vor avea la dispoziţie o suprafaţă de câteva zeci de hectare, care va fi amenajată în zona Parcului Etnografic Romulus Vuia şi a Pădurii Hoia.…

Zona Parcului Etnografic „Romulus Vuia” din zona Hoia se află într-o continuă expansiune nu doar prin intermediul proiectelor Muzeului Etnografic al Transilvaniei, de care parcul aparține, ci și prin ideile Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară.…

Clujul ar putea avea cel puțin trei parcuri noi, de mari dimensiuni, prin folosirea și unirea spațiilor verzi existente, cu un efort minim. Transilvania Reporter a discutat cu deputatul USR, Adrian Dohotaru, cel care s-a implicat în mod activ de ani buni în campania denumită SOS Lacurile Gheorgheni, care a devenit ulterior SOS Parcurile Clujului, grup civic informal care a venit cu soluții pentru ca spațiile neglijate sau ignorate de către autorități, inclusiv Parcul Feroviarilor, să prindă din nou contur, astfel încât să poată fi redate publicului clujean.…

Faptul că orașul abundă de istorie și că fiecare stradă poate ascunde în adâncimi secrete nebănuite, nu mai este un secret pentru nimeni. Din când în când, istoria se încăpățânează să iasă la suprafață.…

Unul dintre foarte puținele orașe în care zonele cu clădiri istorice reprezintă o atracție pentru turiști și nu un continuu izvor de teamă pentru autorități și locatari este Oradea. Aici, în 2012 a început derularea unui proiect pilot prin care monumentele istorice din centrul orașului au fost reabilitate.…

Ritmul foarte lent în care se desfășoară „marea refațadizare” a Clujului ar avea ca principală cauză nesimțirea și „gândirea țărănească” a proprietarilor de clădiri care par să nu înțeleagă semnificația cuvântului „coproprietate”, este de părere Virgil Pop, consilier la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj (DJCPN).…

Una dintre cele doar câteva clădiri cu statut de monument istoric care au avut parte de o cosmetizare după declanșarea faimosului proces de „refațadizare” este imobilul cu trei etaje de pe Bulevardul Eroilor, de la numărul 42.…

Lăsându-se păgubaşă cu proiectul „marea refaţadizare”, anunţat cu surle şi trâmbiţe în urmă cu circa trei ani şi care a fost doar un eşec, primăria se mulţumeşte să treacă la supra impozitare.…

Clădirile istorice din centrul Clujului au devenit o mare problemă, mai ales în ultima perioadă. Ignorate ani la rând de către autorităţi, dar şi de către proprietarii acestora – mulţi sunt plecaţi în afară de ani buni şi şi-au lăsat apartamentele în responsabilitatea chiriaşilor care însă nu pot să facă niciun demers legal în ceea ce le priveşte – aceste imobile devin pe zi ce trece, adevărate pericole publice.…

A fost fondat în 1945 de primul rector al Academiei de Muzică din Cluj, dr. Augustin Bena, preot, profesor, dirijor, compozitor, ctitor al învăţământului muzical de rang universitar clujean. În prezent, Ansamblul Coral Voci Transilvane, format prin fuziunea a trei entităţi corale, are în componenţă 35 de membri activi, cu vârste cuprinse între 23 – 75 ani: studenţi, muncitori, tehnicieni, funcţionari, cadre didactice, medici, economişti, contabili, jurişti, ingineri, psihologi, artişti, pensionari.…