Ocoliş, o altfel de Roşia Montană?

În inima rezervaţiei naturale Natura 2000 din judeţul Alba, pe frumoasa vale a Arieşului, se exploatează piatră în carieră deschisă cu dinamită şi utilaje de mari dinesiuni, cu acordul administraţiei sitului protejat şi al autorităţilor de mediu. Ţăranii au fost determinaţi, rând pe rând, să îşi vândă sau să îşi concesioneze terenurile către firmele care exploatează piatra, cu sprijinul primarului, iar Garda de Mediu Alba susţine că totul e în regulă. La fel ca şi la Roşia Montană oamenilor li se spune că bugetul local are nevoie de bani, iar impactul ecologic este minim. Faţă de Roşia Montană, rezistenţa ecologiştilor şi a susţinătorilor localnici a fost înfrântă.

Cariera de dacit şi granit de la Balta Jidovina, pe raza comunei Ocoliş, a intrat în centrul atenţiei publice în anul 2010 când o coaliţie formată din Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM), Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) şi Asociaţia Salvaţi Dunărea și Delta au semnalat o serie de abuzuri ale autorităţilor locale şi judeţene care ar fi pus în pericol atât speciile de plante şi animale din situl protejat Natura 2000 Trascău, dar şi peisajul zonei. În manifestul acestei coaliţii se arată că „exploatările masive în carieră presupun defrişări, derocare cu explozibil, transport de mare capacitate, instalaţii de concasare, ceea ce ar duce la distrugerea muntelui şi a peisajului, la poluarea fonică şi cu pulberi a satului, precum şi la afectarea unor specii importante de faună şi floră din zonă (câteva specii rare de lilieci, bufniţa mare, ciocănitoarea neagră, câteva specii ameninţate de păsări răpitoare, sute de specii din flora spontană a Munţilor Apuseni)”.

Administratorul sitului Natura 2000 Trascău, Lucian Macaveiu recunoaşte că şi-a dat acordul pentru exploatare (ultima dată în 23 noiembrie 2011 către două firme, una românească – Ancandra Trans şi una germană – Kemna).

 

Autorităţile din Alba nu pun piedici investitorilor

 

Interesul pentru exploatarea pietrei la Ocoliş datează de pe vremea când lucrările la Autostrada Transilvania necesitau piatră de construcţie. Culmea, primele documente care au permis acest lucru datează din 2007, anul când s-a şi înfiinţat legal situl Natura 2000 Trascău. Prima firmă care a exploatat piatră cu acordul autorităţilor din Alba (de la cele locale, la Consiliu Judeţean sau Agenţie de Mediu), a fost Ancandra Trans, condusă de turdeanca Mihaela Tulai. Primarul din Ocoliş, un adversar declarat al înfiinţării sitului Natura 2000 (şi un susţinător al proiectului minier de la Roşia Montană pentru care s-a implicat în organizarea referendumului invalidat din 9 decembrie 2012), a mers atât de departe cu sprijinirea afacerii încât a emis un aviz cu numărul 587/09.05.2008 prin care, în ciuda tuturor evidenţelor, a susţinut că respectiva carieră este în zona limitrofă a sitului natural şi nu în interiorul lui. Documentul respectiv a stat apoi la baza certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire emise de către Consiliul Judeţean Alba şi nu, cum era normal, de către primăria Ocoliş. Ancandra Trans a exploatat 53 de mii de tone de piatră doar între 2009 şi 2010, conform spuselor directorului Mihaela Tulai. Totul fără ca oamenilor din comună să le fie aduse la cunoştinţă date suficiente asupra impactului asupra mediului aşa cum cere legea. Sesizaţi, cei de la Garda de Mediu Alba au verificat plângerile ecologiştilor şi a mai multor localnici care se opuneau carierei, dar au constatat că totul e în regulă, lucru confirmat printr-o notă de constatare cu numărul 240 din 19 martie, 2010. Aceasta chiar dacă, la momentul controlului exploatarea continua fără a fi făcută revizuirea autorizaţiei de mediu necesară conform legislaţiei în materie de situri naturale.

Primii investitori străini

Compania germană Kemna a obţinut la rândul său, în 2010, dreptul de exploatare la cariera de la Balta Jidovina.

Pentru a închide gura ecologiştilor şi puţinilor săteni care li se opuneau, germanii au plătit chiar experţi de la Cluj (de la SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL) care au susţinut că impactul asupra mediului va fi neglijabil (la fel cum a făcut şi în cazul controversatei expertize date pentru cartierul Colina Sud, din situl Natura 2000 Făgetul Clujului-Valea). Activiştii de mediu contestă datele respective despre care susţin că sunt contradictorii şi făcute fără verificări sistematice pe teren, la locul carierei. Juristul Ştefania Simion, cel care a contestat în instanţă expertizele celor de la Kemna, susţine că legislaţia este foarte clară: potrivit Ordinului Ministerial nr. 1964/2007, art. 1 şi potrivit Ordonantei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 57/2007art.22, punctul 4, 5, 6; art. 28, pct. 1 şi 5 şi anexa 1, lit.i, este strict interzisă desfăşurarea activităţilor care pot să aibă un impact advers asupra integrităţii habitatului precum şi asupra speciilor de interes comunitar. Aşa cum este cazul unei cariere de piatră de suprafaţă întinsă pe 12, 5 hectare cu tot ce presupune ea: vibraţii, emisii de gaze, zgomot, praf dens şi defrişări.

La fel ca şi la Roşia Montană unde primarul susţine proiectul exploatării miniere, firma germană Kemna şi primarul comunei Ocoliş, Alin Jucan au organizat prezentări publice ale proiectului asezonate cu mâncare şi băutură pentru săteni, totul plătit de către… Kemna. Acţiunea a fost coordonată de către clujeanul Ioan Bota cel care a condus mulţi ani Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Cluj, în prezent director RADPP Cluj.

 

Nimic nu moare, totul se transformă

 

În prezent, Ancandra Trans şi Kemna au ajuns să exploateze cot la cot piatra la Ocoliş (interesant, din 2009 Ancandra Trans a devenit o firmă cu capital româno-german). Agenţia de Protecţia Mediului Alba nu a răspuns până la momentul apariţiei acestui articol solicitării de a prezenta avizele în baza cărora se continuă mineritul la suprafaţă, lucru valabil şi pentru cele două firme.

 

 

 Text: Cristian Todea