Oameni inteligenți, păcat de oraș

Inteligenţa unui oraş nu este suma inteligenţei locuitorilor lui, ba chiar, dacă ar fi să luăm exemplul Clujului, are prea puţin de-a face cu resursele intelectuale ale comunităţii. Ceea ce se întâmplă la Cluj demonstrează că o administraţie municipală indolentă sau obtuză are capacitatea să anuleze avantajele competiţionale oferite de valoarea individuală a locuitorilor oraşului.

Clujul este un oraş inteligent prin prisma oamenilor care îl locuiesc şi ţeapăn prin comportamentul celor care îl gospodăresc. Pe cât de inovativ este domeniul înaltelor tehnologii, în care Clujul are întâietate, pe atât de conservatoare este viziunea administratorilor, preocupaţi exclusiv de betonarea  întru toate a oraşului. Când în lume se vorbeşte tot mai mult de oraşe inteligente, oraşe în care cei care iau deciziile o fac ajutaţi de ultimele invenţii şi tehnologii, Clujul este locul unde astfel de tehnologii sunt inventate şi apoi respinse la implementare de diriguitori, chiar dacă le sunt propuse cu titlu gratuit.  Firmele de IT din oraș au dezvoltat sisteme pentru monitorizarea parcărilor, proiecte de case inteligente sau soft-uri pentru monitorizarea parcurilor auto, dar nici una din inovaţiile lor n-au penetrat birocraţia din primărie şi instituţiile asociate acesteia. Proba de obtuzitate se dă în câteva zile, atunci când un grup de firme reunite într-un cluster IT va definitiva proiectul de două milioane de euro „Brained city – Dezvoltarea Inovativă prin Informatizare a Ecosistemului Urban Cluj-Napoca”. Specialiştii clusterului au lucrat un an şi jumătate ca să dea Clujului un „creier”. Să vedem cine va dori să-l poarte.

„Omul sfințește locul” este unul dintre proverbele care la Cluj-Napoca nu pare să prindă rădăcini în vreun fel. Chiar dacă orașul mustește de firme care dezvoltă aproape săptămânal câte un gadget sau un soft revoluționar, orașul încă se zbate să fie cu adevărat smart. Administrațiile locale, la modul general, au mari rețineri când vine vorba de a colabora cu antreprenorii. În grupul celor care încearcă să implementeze, chiar și gratis, produse capabile să transforme orașul într-un „smart city” se numără și omul de afaceri Voicu Oprean, CEO-ul AROBS Transilvania Software.

„Avem oameni inteligenți, nu și un oraș inteligent” este ceea ce spune, în esență, Voicu Oprean. În ciuda faptului că firmele de IT din oraș au dezvoltat sisteme pentru monitorizarea parcărilor, proiecte de case inteligente sau soft-uri pentru monitorizarea parcurilor auto, efectele la nivel local întârzie să se vadă.

„Clujul e un oraș inteligent prin prisma oamenilor cu care lucrăm. Cred că prin generațiile de studenți și elevi, acest lucru se dezvoltă continuu. Dacă vorbim despre gadget-urile pe care le-am putea folosi, cred că însă se mai pot face lucruri”, spune antreprenorul clujean.

Ce ne trebuie pentur a fi „smart”?

În ciuda faptului că România este fruntașă la nivel mondial în privința vitezelor de trafic pe internet, turiștii care ne vizitează țara și mai ales orașul au mari dificultăți în a utiliza rețeaua de date. Chiar dacă Clujul dispune de internet wireless, aceasta nu funcționează tot timpul și poate pune probleme mari celor care doresc să îl folosească.

„Pentru a fi un oraș inteligent am putea face ca rețeaua de internet wireless să funcționeze cu adevărat. De cele mai multe ori ne bazăm pe restaurante, unde întrebăm de parole. Avem problema asta noi, clujenii, dar și turiștii care vin în oraș. Chiar dacă avem în România un internet foarte bun, asta nu prea se vede în orașe”, este de părere Voicu Oprean.

Soft-ul Track GPS dezvoltat de AROBS permite monitorizarea flotelor de mașini. Concret, aplicația oferă informații despre consumul mașinii, kilometri parcurși, viteze medii, localizare și poate da date chiar și despre modul în care este utilizată instalație de climatizare. În urmă cu mai bine de doi ani, AROBS a propus Companiei de Transport Public din Cluj-Napoca implementarea acestui sistem pe autobuzele din parcul auto pentru a preveni în principal furtul de carburant. Atât de bine s-au mișcat autoritățile încât implementarea efectivă a Track GPS a început doar de curând, când a fost semnat un protocol.

Astfel de practici încetinesc procesul de „deșteptare” a orașului. Chiar dacă există soluții, acestea sunt de cele mai multe ori ignorate, în timp ce clujenii se chinuie cu sisteme arhaice.

„Mi-ar plăcea să văd aplicații mobile prin care să pot afla informații despre monumentele din oraș atunci când trec pe lângă ele. Așa ceva se poate face de peste 10 ani și ar fi simplu de implementat. Ca șofer, aș vrea să apăs un buton și să plătesc parcarea. Aș vrea ca cei care monitorizează parcările să aibă o tehnologie mai avansată de a monitoriza locurile de parcare. Ca cetățean, aș vrea un card cu care să plătesc de la intrări la muzee la parcări și de la taxe la biciclete. Aș vrea ca totul să fie integrat pe o platformă software”, spune afaceristul clujean.

De ce nu suntem „smart”?

De cele mai multe ori, o firmă românească ce participă la o licitație cu prețuri mai mici decât concurența este privită cu ochi răi. Din start se presupune că există la mijloc anumite interese, asta în cazul  fericit în care antreprenorul local a reușit să intre în acea licitație. Obiceiul este ca antreprenorii locali să fie ignorați, preferate fiind firmele străine care, prin simplul fapt că nu sunt românești, lasă impresia că ar oferi o calitate superioară.

„Autoritățile locale ar trebui să sprijine parteneriatul public-privat, pentru că altfel noi, ca firme românești, trebuie să mergem direct afară cu produsele, unde totul e al naibii de greu. Alte firme din străinătate au ușile tot timpul deschise. Poate ne dăm seama că cine a implementat sistemul de ticketing, în Viena  de exemplu a făcut exact la fel, dar la un preț mai mic. Mesajul meu pentru administrații este <<dați șanse firmelor locale pentru a implementa soluții inteligente>>. Totul se poate face și local și în felul ăsta banii rămân în comunitate”, este de părere fondatorul AROBS.

Această atitudine nu doar că încetinește dezvoltarea orașului, dar afectează și business-urile locale care, neputând să își testeze produsele în orașul lor, sunt obligate să facă acest lucru în afara granițelor, iar costurile cresc direct proporțional cu distanța.

„Noi în general ne gândim că <<suntem prea săraci ca să ne permitem lucruri ieftine>>, dar în IT asta e greșit. Soluțiile locale sunt mai ieftine și, de multe ori, sunt cel puțin la fel de bune. Autoritățile însă nu înțeleg acest lucru, nu sprijină firmele locale românești și cred eu că pierd o foarte mare oportunitate. La fel pierdem și noi, ca antreprenori. Când durează doi ani să implementezi ceva oricum gratis nu prea poți vorbi de oraș inteligent”, crede Voicu Oprean.

Soluția ar fi simplă: combinația dintre stabilitate și viziune. Ca de cele mai multe ori, administrațiile locale nu ar trebui să reinventeze roata, ci doar să preia exemple consacrate care pentru alții au avut rezultate foarte bune.

„Lipesește un lider care să facă lucrurile să se întâmple și nu mă refer la primărie, ci la cineva care să ia exemple de afară și să le implementeze aici. Orașe precum Koln au echipe care elaborează astfel de strategii, iar aceste echipe rămân acolo 10-15 ani, indiferent cum se schimbă administrația. Totul ține de continuitate și de a avea un proiect bine construit”, consideră Voicu Oprean, CEO al AROBS Transilvania Software.

„Avem un sistem rigid și foarte arhaic. Când apari pe piață cu prețuri mai mici lumea se gândește la ce interese ai putea avea și nu la faptul că, poate, ai de fapt un plan de business pe termen lung”, Voicu Oprean, CEO al AROBS Transilvania Software.