O poartă greu de „executat”

Poarta metalică de pe Canalul Morii va fi desființată după mai bine de doi ani în care a restricționat accesul clujenilor de pe Strada Plopilor, dar nu numai, spre Parcul Rozelor, trecând în mod ilegal peste o porțiune a Canalului Morii. La insistențele societății civile, Primăria Cluj-Napoca va trebui în sfârșit să ia măsuri după ce instanța a decis: poarta trebuie să dispară.

Direcția Poliției Locale Serviciul Control Urbanism și Disciplină în Construcții a fost desemnată să se ocupe de această problemă. Încă din 2013, Inspectorii Serviciului Control Urbanism și Disciplină în Construcții au verificat (pe 25 noiembrie 2013) legalitatea edificării porții metalice clisante automate pe proprietatea privată aflată în administrarea Asociației de Proprietari Plopilor 68. S-a constatat că lucrările care au dus la blocarea drumului nu au beneficiat de autorizație de construire, asociației întocmindu-i-se un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției în baza prevederilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, urmând ca după expirarea termenului acordat pentru intrarea în legalitate să fie întreprinse, în continuare, măsurile prevăzute de legislația în vigoare. Articolul 28 din Legea 50/1991, prevede posibilitatea desființării construcției respective, dacă în termenii legali nu obține autorizația de construire. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar Primăria Cluj-Napoca a dat în judecată Asociația de Proprietari Plopilor nr. 68., conform art. 32 din Legea 50/1991 care o obligă practic să facă acest lucru.

Poarta metalică și Canalul Morii

Anul acesta, în luna ianuarie, Tribunalul Cluj a respins apelul Asociației de Proprietari Plopilor nr. 68 formulat împotriva Sentinţei civile nr. 7966 din 18.07.2014, pronunţată în dosarul nr. 4787/211/2014, al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menţine în totul, dând astfel câștig de cauză administrației locale reprezentate de Emil Boc, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie doar o chestiune de timp până când poarta buclucașă va fi demontată sau cel puțin așa ar fi normal să se întâmple. În caz contrar, conform legii, asociația va fi executată silit. Vestea proastă este faptul că executările silite de acest gen de regulă se întind și ani de zile, asta mai ales dacă primăria nu va pune piciorul în prag.

Poarta respectivă a fost montată pentru a bloca accesul copiilor în curtea interioară a imobilului, pe motiv că aceștia se dădeau cu rolele, se jucau și făceau gălăgie, potrivit locuitorilor din zonă. Nu s-a ținut cont de faptul că drumul era folosit și de alte persoane, fiind unul extrem de circulat înainte, reamenajarea Parcului Rozelor făcându-l și mai circulat. Cei care locuiesc în apropiere și nu au posibilitatea să deschidă poarta după bunul plac ca locuitorii de la nr. 68, s-au plâns în repetate rânduri că nu mai pot ajunge pe malul Someșului sau în Parcul Rozelor din cauza porții, fiind nevoiți să ocolească mult sau, în cazuri extreme, să treacă prin albia Canalului Morii. Ca să nu mai vorbim despre părinții cu copii mici în cărucioare sau de persoanele imobilizate în scaun rulant, cărora li s-a retricționat aceesul la Parcul Rozelor timp de mai bine de doi ani.

  [stextbox id=”custom”]

Garduri, pitici, nesupunere civică

Cetățenii au făcut petiții prin care îi cereau administrației să ia măsuri. Activistul de mediu Adrian Dohotaru s-a ocupat îndeaproape de această problemă, trimițând o mulțime de solicitări administrației locale pe acest subiect. De asemenea, acesta i-a spus personal în repetate rândul edilului Boc despre poarta ilegală.

Dohotaru a organizat în 2013 împreună cu alți doi activiști ai Campaniei „Lacurile Gheorgheni”, al cărui membru este, un protest inedit numit „Dialectica gardurilor”. Acesta s-a cățărat pe gardurile ilegale sau inutile din oraș pentru a fura „piticii de pe creierii burjuilor”.

„Proprietatea publică a fost contaminată de principiile proprietății private, de închidere și securizare prin izolarea oferită de garduri, de aceea au apărut și piticii”, explică acesta.

Nu a scăpat neescaladată nici poarta instalată lângă Canalul Morii de administratorii blocului din Parcul Rozelor. Dohotaru a fost însoțit de mai mulți pitici de grădină în tot acest proces, pe care ulterior, i-a îngrădit în diferite zone ale orașului. „Împreună ne putem reclama dreptul la oraș printr-un act simbolic de nesupunere civică. Ne vom cățăra pe garduri și vom trece dincolo, la piticii de pe umerii uriașilor absenți”, a spus acesta în 2013.

[/stextbox]

Încă o lege încălcată

Poarta metalică nu numai că nu beneficiează de autorizație, dar încalcă și Legea apelor nr. 107/1996, întrucât art. 40 din cadrul celei de-a doua secțiuni care prevede existența unei zone de protecție a albiilor cursurilor de apă și în consecință nu se admit astfel de construcții: „În scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecţie pentru: albia minoră a cursurilor de apă, (…) suprafeţele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii de debite la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape”. Lățimea zonelor de protecţie este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecţie se realizează de Regia Autonomă „Apele Române” împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deţinătorii terenurilor riverane.”

 „Ar fi foarte interesant să demoleze poarta la anul! Dacă ar fi fost de ieri, de azi problema, aș fi înțeles, dar e din 2013! Anul acesta nu ar trebui să ne plimbăm, așa? Vine vara! Acum vrea să stea lumea în parc. După cum merg lucrurile în România, ne plimbăm la anul! Nu înțeleg de ce nu sunt executați odată silit și e rezolvată problema!”, a spus o clujeancă ce locuiește pe strada Popilor din Mănăștur.

  [stextbox id=”custom”]

„Pe aici nu se trece!”

După modelul porții de pe Canalul Morii, în Mănăștur (str. Câmpului – D. Roșca) „s-a construit” un șanț care blochează drumul care leagă acest cartier de Făget. Abuzul a fost semnalat de clujeanul Victor Avram. „În prima fază a fost înfundat și deviat șanțul în amonte pentru ca apa să curgă pe drum, iar acesta să devină impracticabil. În faza a doua a săpat un șant, probabil urmează să pună și crocodili. Fiul meu m-a întrebat de ce nu mai poate să meargă cu bicicleta în Făget decât pe alte variante ocolitoare. Probabil să nu deranjeze somnul celor care devastează prin construcții Pădurea Făget”, spune acesta.

[/stextbox]