O meserie în continuă mișcare dacă ai răbdare să aștepți clientul

La prima vedere am fi tentați să spunem că taxiurile sunt din abundență în Cluj-Napoca, deci se trăiește bine de pe urma acestei profesii. Dacă ar fi să facem o statistică, cumulând mașinile înregistrate la toate firmele de taximetrie din Cluj-Napoca, aproximativ 1.000 de vehicule sunt în medie pe traseu. Și totuși, sunt momente în care cu greu găsești o mașină disponibilă, mai ales la orele de vârf. Lipsa de civilizație a participanților la trafic, lipsa proiectelor majore de descongestionare a traficului, lipsa parcărilor, a inelelor de ocolire, fac ca valorile de trafic să fie extrem de mari. Acest lucru duce la aglomerare și timpi de parcurs exagerat de mari pentru distanțe mici. Nu e de mirare că foarte mulți taximetriști refuză să mai muncească pe timpul zilei, alegând turele de noapte, mult mai liniștite.

Scurtă introducere în… taximetrie
Taximetria pare o meserie ca oricare alta. Însă, din „birourile” lor pe patru roți, taximetriștii văd altfel lumea decât noi, ceilalți. Unii dintre ei și-au petrecut aproape jumătate din viață la volanul taxiului, mașina devenind astfel, și birou, și un fel de locuință. O locuință în care îi primesc pe tot felul de indivizi, fără să știe niciodată cine sunt aceștia, dacă sunt sau nu periculoși, dacă sunt civilizați sau bădărani. Așa își duc traiul taximetriștii, pentru un salariu care nu este de invidiat, dar bine măcar că este. Pentru o categorie însemnată de clujeni taximetria a ajuns un refugiu. Este vorba despre oamenii care și-au pierdut locul de muncă, mulți dintre aceștia având vârste spre 50 de ani sau chiar trecuți, când găsirea unui loc de muncă este o aventură.

O zi normală de muncă a unui taximetrist, în tura de zi, începe de obicei la ora 7, când și clienții încep să roiască: unii merg spre serviciu, alții, spre școală. Unii trântesc ușa, alții nu știu să o închidă. Unii dau „Bună ziua”, alții cer să nu fie pornit aparatul. Și toți, dar absolut toți se grăbesc. Principiul este că trebuie să fii amabil și să câștigi încrederea clientului. „E frumoasă meseria de taximetrist, dar e, în același timp, stresantă. Și nu neapărat din cauza clienților, cât a traficului și a vitezei în care ar trebui să se desfășoare lucrurile, oameni grăbiți, clienți grăbiți”, își începe povestea Ioan Pugna, taximetrist clujean cu ani buni de meserie în spate.

Cea mai grea este așteptarea
Ioan Pugna este unul dintre veteranii breslei. A văzut și a auzit atâtea, încât ar putea scrie o carte. S-a autoeducat să fie răbdător. „Cea mai grea este așteptarea în stație. Nu e plictisitoare, ci ucigătoare”, povestește Pugna. Odată ce te pui în mișcare, apar celelalte probleme, atât de cunoscute încât pare că asculți un disc zgâriat, de fiecare dată când le enumeri. „Lipsa stațiilor de taxi, aglomerația și concurența neloială sunt alte elemente care te macină zilnic”, punctează Ioan. Aparent taxiuri sunt suficiente, conform legii, 4/1000 de locuitori. Clujul nici nu are nevoie de mai multe, spune ferm Pugna, pentru că taximetria este o activitate economică și trebuie să genereze profit.

Suprasaturarea sau înmulțirea taxiurilor nu ar produce decât aglomerație și lipsa predictibilității în domeniu, fapt care ar duce inevitabil la înghețarea investițiilor explică acesta. Azi orice taximetrist este racordat la tehnologie modernă (aplicații pe telefoane mobile), dar nu refuză nici modalitățile clasice de preluare a clienților, prin comandă la dispecerat sau la stradă, în stațiile de taxi. Poate tocmai multitudinea de posibilități enumerate face ca uneori onorarea comenzilor să se facă cu mare întârziere.

„Da, este o problemă în onorarea solicitărilor în intervalele de vârf, dar un serviciu nu poate fi dimensionat după solicitările venite pe vârfuri. Cum spuneam ceva mai devreme, așteptarea este îngrozitoare, așa că e normal să preluăm clienți și prin aplicații, comandă pe stație, sau chiar din mers. Dar când vorbim de neputința de a onora toate comenzile, ne referim strict la orele de vârf”, spune Ioan. Taximetristul lămurește și problema „vânzării la negru” a licențelor. Acestea sunt eliberate de Primăria Cluj-Napoca pentru aproximativ 250 de lei, dar pe piața liberă valorează o avere.

„Conform legii, autorizațiile taxi nu se pot vinde. Sunt ale primăriei. Ce se tranzacționează sunt părți sociale și, eventual, patrimoniul unei societăți. Orice jurist poate confirma lucrul acesta. E greșit spus: <<vând licență taxi>>, de aici vine și confuzia. De fapt se vinde o firmă cu totul. Că firma respectivă deține o autorizație taxi sau o autorizație de fabricat pufuleți este deja o altă poveste”, explică Ioan. Și totuși, pe site-urile de anunțuri, licențele sau părțile sociale ale unei firme care dețin licență de taximetrie se vând cu sume cuprinse între 20.000 și 35.000 de euro.

35.000 de euro valorează „la negru” o autorizație taxi în Cluj-Napoca 

Noaptea, preferata taximetriștilor
Dată fiind agitația de peste zi nu e de mirare că tot mai mulți taximetriști aleg turele de noapte în detrimentul celor diurne. Motivele sunt multiple și deloc de neglijat. „Clientul e client, trebuie să-l iei așa cum este. Grăbit, irascibil, supărat, însă, cea mai mare problemă a noastră este lipsa de civilizație a participanților la trafic și lipsa proiectelor majore de descongestionare a traficului. Apoi trebuie să readucem în discuție problema lipsei locurilor de parcare, lipsa inelelor de ocolire, proiecte urbanistice fără infrastructură adecvată, toate aceste lucruri fac ca valorile de trafic, cu excepția intervalului 12-14 și 21-06 să fie extrem de mari. Acest lucru duce la aglomerare și timpi de parcurs exagerați, foarte mari, pentru distante mici și dimensiunea municipiului. De aici derivă apoi alte probleme, intervine stresul la care este supus șoferul de taxi.

Nu toți suportăm la fel stresul. Să lucrezi peste zi înseamnă să conduci în aglomerație, înseamnă foarte mult stres, consum de combustibil crescut și uzură ridicată a mașinii. În condițiile acestea e normal să-ți dorești să lucrezi în ture de noapte. Noaptea e mai liniștit orașul. Eu lucrez și ziua și noaptea. De fapt împart cele 24 de ore ale zilei în două segmente, să prind o jumătate de tură de zi și o jumătate de tură de noapte”, adaugă Ioan. În plus, în Cluj nu au fost evenimente neplăcute în care să fie implicați taximetriștii nocturni. „Clujul este un oraș totuși civilizat. Nu e un risc mai ridicat ca în orice altă profesie. Totuși, cei care lucrează noaptea sunt mai vigilenți”, explică taximetristul.