Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: Vezi cine îţi face dosarul de sănătate

Când un lucru merge prost şi te afli la guvernare ai în faţă două opţiuni. Repari, dacă eşti în stare, dacă nu, abaţi atenţia. Responsabilii din Sănătate, aflaţi la final de mandat şi în campanie electorală camuflată, au ales să nu-şi mai bată capul cu blocajele repetate din reţeaua cardului de sănătate, avansând în schimb un proiect chiar mai ambiţios care încheie procesul de informatizare a sistemului: dosarul electronic de sănătate.

Din 12 noiembrie, dosarul electronic de sănătate este obligatoriu. El va cuprinde într-o formă standardizată şi, la modul ideal, securizată, toate informaţiile relevante despre starea de sănătate a pacientului. Aşa cum este gândit, dosarul electronic de sănătate favorizează actul medical oferind acces medicilor la date esenţiale care pot fi vitale mai ales în situaţii de urgenţă. Sistemul este funcţional în toate ţările dezvoltate unde e promovat de guverne, instituţii medicale şi societăţi de asigurări. Obiecţiile vin dinspre pacienţi care reclamă ameninţări (infracţiuni informatice sau abuzuri din sistem) privind confidenţialitatea datelor medicale din dosar. Îngrijorările exprimate în ţări care au implementat sistemul cu mulţi ani în urmă au primit legitimitate după ce, în 2013, rapoartele întocmite pe baza documentelor eliberate de către Edward Snowden au relevat faptul că NSA a reusit să spargă codurile de criptare care protejează fișele medicale electronice din Statele Unite.

În România, cei care au reacţionat deocamdată sunt reprezentanţii bolnavilor cronici care spun că accesul „neîngrădit” la informații legate de starea de sănătate actuală sau trecută poate conduce la stigmatizare și discriminare, atât în zona serviciilor medicale, cât și în zona profesională sau socială. În reglementările actuale, pacienţii nu pot refuza includerea în dosar a unor informaţii posibil compromiţătoare privind starea lor de sănătate, cum ar fi, tulburările psihice, boli cu transmitere sexuală, abuzul de substanţe interzise.

DOSAR. Fişele medicale se mută online. Îngrijorarea rămâne terestră

Florentina Babici, medic de familie: „Dosarul electonic de sănătate este la fel de sigur ca un cont bancar”. După implementarea defectuoasă a cardului de sănătate, card ce continuă să dea erori în continuare după mai bine de un an de la introducerea acestuia în sistemul medical, începând cu data de 12 noiembrie a devenit obligatoriu și dosarul electonic de sănătate. Acesta conține, într-o formă standardizată, toate detaliile referitoare la stare de sănătate a pacientului. Cum funcționează momentan dosarul electronic și cât de sigur este acesta pentru pacient? Transilvania Reporter a discutat cu medicul de familie Florentina Babici pentru a afla toate aceste detalii, dar și cât de util este acesta în ceea ce privește relația medic-pacient. (Maria Man)

Sănătatea mai „bagă o fisă”: Dosarul Electronic. Infamul card de sănătate are mari șanse să rămână în istorie ca fiind una dintre cele mai problematice și controversate investiții. Cu 22 de blocaje oficiale de la lansare și până în prezent, cardul care a costat peste 20 de milioane de euro continuă să scoată peri albi pacienților, medicilor, farmaciștilor și în principiu oricui are o legătură măcar tangențială cu el. Dar cum digitalizarea sistemului de sănătate trebuie să continue, începând cu 12 noiembrie 2016, medicii au început să lucreze la dosarele electronice ale pacienților înscriși. Va fi acest dosar o nouă cruce pe umerii sistemului sau există șanse măcar minime ca acest sistem să funcționeze? (Radu Hângănuţ)

Blestemul de a fi medic de familie. Dosarul electronic este ultimul pas al informatizării sistemului sanitar, după reţeta electronică şi cardul de sănătate. A început să fie folosit încă de acum doi ani, dar din această lună este obligatoriu. O inițiativă lăudabilă altfel, dar care va duce inevitabil la blocaje și mai mari în activitatea medicilor de familie care se declară depășiți de această nouă ”corvoadă” impusă de CNAS. (Patrice Podină)

Adrian Molnar: Deocamdată, nici pacienţii, nici medicii nu sunt fericiţi cu dosarul electronic de sănătate. Managerul Institutului Inimii „Niculae Stăncioiu”, Adrian Molnar, spune că procedurile privind dosarul electronic de sănătate sunt, cel puţin deocamdată, dificil de aplicat, mai ales în urgenţe şi în ambulatoriu, unde pacienţii trebuie să aştepte destul de mult până sunt introduse datele necesare. (Marius Avram)

ACTUALITATE. Fostul șef al ANT, Dan Luscalov, vizat de o anchetă ANI. Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat, miercuri, că raportul Corpului de control al MS arată că sunt nereguli la Agenţia Naţională de Transplant şi la patru spitale acreditate pentru prelevarea de organe, existând şi suspiciuni legate de cheltuirea banilor publici, astfel că vor fi făcute sesizări privind posibile fapte penale, pentru fals şi uz de fals, precum şi sesizări la Agenţia Naţională de Integritate, pentru conflict de interese şi incompatibilitate. Vizat de o parte dintre aceste acuzații este medicul clujean Dan Luscalov, care până în 2013 a fost șef al ANT, în prezent fiind coordonator regional al procedurilor de transplant. (Radu Hângănuţ)

CULTURĂ. Radu Paraschivescu, la Cluj: Despre „Aștept să crăpi” și cât de spectaculos ar putea arăta România. „Proza lui Radu Paraschivescu reușește să ne răzbune realitatea făcându-ne să găsim o supapă a umorului acolo unde existența la nivelul cotidianului este, uneori, foarte greu de îndurat. O asemenea literatură, pe care o poți citi simțindu-te răzbunat în real, este o literatură care mă bucură, pe care o salut și pe care sper să o citesc, răzbunată, mulți ani de acum înainte. Dacă ar fi să creăm o tipologie ad-hoc a scriitorilor alive, kicking și contemporani, Radu Paraschivescu ar intra, după mine, în categoria marilor răzbunători”, a precizat criticul literar Ioana Both, la Cluj, în prezentarea celei mai recente cărți a scriitorului Radu Paraschivescu. (Cristina Beligăr)

IDEI DE AFACERI. Ioana Crișan, cofetar La Bonbonnière: „În realitatea mea nu există eclere cât antebrațul”. Din copilărie îi plăcea să se joace cu aluatul pe care bunica ei îl folosea la pregătirea cozonacilor și, mai târziu, a început să facă de una singură prăjituri așa cum vedea la mama ei. Astăzi nu poate sta mai mult de câteva ore departe de cuptorul încins și deserturile pe care le prepară au, fiecare, ceva din vremea copilăriei fericite pe care a petrecut-o în satul bihorean Derna, la 60 de kilometri de Oradea. Alături de colegul ei de afacere, Nicolae Crăciun, care a pus pe picioare și restaurantul mobil Cimbru, un food truck care i-a obișnuit deja pe clujeni cu mâncarea stradală adusă la nivel de artă, Ioana este proprietara laboratorului de cofetărie La Bonbonnière. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ: Scout House-Casa Cercetașului, locul în care îți pui timpul în valoare. O anticafenea, prima din Cluj și printre puținele din România, mai exact un spațiu de întâlnire în care să îți pui timpul în valoare așa cum îți dorești și, totodată, să te simți ca acasă, este propunerea echipei locale a Organizației Cercetașii României, adresată atât comunității de cercetași, dar și locuitorilor din Cluj care nu fac parte din această organizație. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Computere vechi de 30 de ani își caută un loc în muzeu. În 1988, Rhett Anderson lansa cu mare vâlvă și articole de analiză în presa de specialitate jocul „Arcade Volleyball”, disponibil la acea vreme pentru platformele MS-DOS, Commodore 64 și Amiga. În esență, Arcade Volleyball aducea jucătorului două „capete” care, despărțite de un fileu, jucau un soi de volei după reguli destul de diferite de cele normale ale acestui sport. Jocul video era însă multiplayer și era, la vremea sa, unul dintre primele jocuri video care deveneau cunoscute și jucate la nivel mondial. 28 de ani mai târziu, pe un culoar al unui dintre mall-urile Clujului, un puști cu un iPhone 6 în mână joacă pe rupte Arcade Volleyball, alături tatăl său. Experiența tatălui îl ajută să câștige, în timp ce puștiul se uită descumpănit la computerul-relicvă, dotat cu fantă pentru diskete și mouse cu bilă, exclamând surprins „nu înțeleg cum ați putut să vă jucați așa ceva”. Momentul care îmbină nostalgia copilăriei anilor ’90 cu uimirea cu care tânăra generație se raportează la vechile tehnologii a fost posibil datorită colecție strânse cu trudă și determinare de clujeanul Bogdan Tîrziu, care are planuri mari: cum colecția lui de PC-uri vintage este tot mai mare, el speră la un muzeu de tehnică veche și computere vintage. (Radu Hângănuţ)

IT. Mireasă pas cu pas 2.0. Pe cât de frumoasă şi plină de romantism este cererea în căsătorie, pe atât de stresantă poate fi organizarea propriei nunţi. Pentru a îndulci această „povară” cu care fiecare mireasă se confruntă la un moment dat, Ioana Pop, o tânără antreprenoare din Cluj, a creat o aplicație menită să le ghideze viitoarelor doamne toți pașii în ceea ce privește organizarea unei nunți fără stres. (Maria Man)

DOCUMENTAR. Revoluţia de Catifea: cum a scăpat Cehoslovacia de comunism. Noiembrie 1989, Europa. Zidul Berlinului căzuse, iar statele de după Cortina de Fier începeau să respire aerul libertăţii, privind cu încredere şi speranţă spre Occident. Tinerii au început să se adune pe străzi şi să strige pentru libertate; li s-au alăturat oameni din toate categoriile sociale, iar regimurile comuniste au căzut, rând pe rând, lăsând loc unor noi state, democrate. Pentru Cehia şi Slovacia, cele două ţări care au format Cehoslovacia, începutul libertăţii şi democraţiei poartă numele „Revoluţia de Catifea”. (Mădălina Kadar)

SPORT. Regina Europei vine la Cluj. Echipa națională masculină de baschet a României va întâlni adversari de top la Eurobasket 2017, competiție găzduită în premieră de Cluj-Napoca. ”Tricolorii” vor înfrunta însăși campioana en-titre a continentului, Spania. (Patrice Podină)