Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: “Oraşul o ia la goană”

Ambiţia de a alerga distanţe mari poate părea doar un tip de pasiune extremă, însă în ce priveşte Clujul, care organizează anual un maraton internaţional, este mai mult decât atât. Comunitatea alergătorilor de cursă lungă, în creştere an de an, emană energie la propriu, din care este alimentată coeziunea socială şi emulaţia existentă în oraş.

De şase ani, Clujul are propriul maraton, fapt care a generat în oraş un adevărat fenomen. Casta maratoniştilor şi alergătorilor se lărgeşte mereu, aliniind oraşul trendului occidental. Şi în această privinţă, oraşul face pionierat, cel puţin în zona lui de ţară.

Maratoniştii, fie ei corporatişti, muncitori sau profesori, au ales să evadeze din rutină, asumându-şi riscuri şi suferinţă fizică, iar eforturile lor împreunate sunt parte din vitalitatea oraşului. Un veteran al alergărilor urbane povesteşte că simte că, atunci când aleargă, oraşul devine un flux prin care corpul lui curge suplu. Reversul este şi el valabil şi nu doar în termeni corporali. Oraşul devine mai suplu atunci când tot mai mulţi locuitori aleargă.

Anul trecut, peste 10.500 de oameni de toate vârstele şi culorile au alergat la probele maratonului clujean. Probabil anul acesta vor fi mai mulţi. Cei mai mulţi nu aleargă pentru victorie, ci pentru a trăi şi retrăi o experienţă care, spun ei, se aseamănă cu credinţa. La finele cursei îi aşteaptă reconfirmarea faptului că încrederea de sine o obţii când îţi depăşeşti limitele. Călătoria lor la marginea puterilor fizice şi psihice ale omului pune oraşul în mişcare.

DOSAR. Pe locuri, fiţi gata, start!

• Maratonul Internaţional Cluj, povestea unei pasiuni. De șase ani Clujul are propriul maraton. Dacă evoluția celui mai mare concurs sportiv dedicat maselor din Transilvania, s-a putut vedea cu ochiul liber, povestea sa a rămas în umbră. Cum anume a început totul? Cine a inițiat această competiție și mai ales de ce? Povestea celui care a transformat alergarea într-un adevărat fenomen la Cluj-Napoca, e la fel de interesantă ca cea a maratonului. Horațiu Morar, căci despre el este vorba, a fost pasionat de alergare de mic, dar nu s-a gândit niciodată că va ajunge să organizeze în fiecare an cel puțin zece competiții sportive dedicate celor pasionați de alergare, mai mari sau mai mici, printre care și un maraton internațional, întrucât prima lui dragoste a fost fotbalul. (Maria Man)
• Alergarea în România a crescut mult, dar Vestul este şi mai iute de picior. Csibi Magor coordonează organizaţia World Wide Fund for Nature şi este un împătimit al alergării, participă la maratoane în ţară, dar şi în străinătate. Face eforturi financiare şi-şi sacrifică timpul de lucru pentru momentele unice în care aleargă alături de alţi oameni cu care se simte în comuniune, deşi poate că nu i-a mai văzut niciodată. (Ruxandra Hurezean)
• Patru ambasadori „aleargă” pentru educaţia copiilor defavorizaţi. Cea de-a șasea ediție a Maratonului Internaţional AROBS Cluj-Napoca (MIACN) va fi dedicată educaţiei copiilor din familii defavorizate. A fost organizată, astfel, o campanie de strângere de fonduri pentru achiziţionarea a 120 de kit-uri şcolare. Participanţii şi fanii competiţiei pot să susţină copiii în încercarea lor de a termina cu bine propriul lor „maraton” printr-o donaţie, pe galantom.ro, sau oferindu-le o carte. Cauzei maratonului s-au alăturat până acum patru ambasadori ai educaţiei: Cristian Hordilă, directorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), Andrei Mutu, managerul proiectului I love Cluj, Vlad Gliga, curatorul TEDxEroilor şi actorul Bogdan Rădulescu. Iniţiativa este parte a campaniei „Be GREAT! Inspire others to follow you”, lansată de AROBS Transilvania Software, în parteneriat cu United Way România şi Runners Club. (Maria Man)
• Daniel Osmanovici: „Copilul meu e parte din hobby-ul meu”. Daniel Osmanovici a fost anul trecut ambasadorul campaniei „Be GREAT. Inspire others to follow you”, în cadrul Maratonului Internațional Arobs Cluj. I-a plăcut atât de mult încât a ales Clujul pentru a alerga pentru prima dată o probă de semimaraton cu căruciorul. (Maria Man)
• Mii de persoane aleargă pentru 120 de copii. Patricia Fedorenco, PR Manager al AROBS Transilvania Software, ne spune cum a fost aleasă cauza din acest an al Maratonului Internațional AROBS Cluj, dar și ce premii vor primi cei mai inspirați suporteri ai alergătorilor. (Maria Man)
• Sportul extrem, sau riscul inteligent. În ultimii ani admirăm performanţele, altfel greu de imaginat, ale unor semeni ai noştri. Recent, Tiberiu Uşeriu a câştigat Maratonul Artic 6633 Ultra, după ce a alergat nu mai puţin de 566 de kilometri în condiţii extreme. Anul trecut, Arthur Kadar, un maramureşean şcolit la Cluj, devenea primul român care încheia cu succes Maratonul Polului Nord. Doar cei mai curajoşi „sportivi” din lume îşi dau întâlnire la astfel de evenimente. Spre exemplu, la competiţia câştigată de Uşeriu, din 2007 şi până la ediţia din acest an ceva mai mult de 200 de participanţi s-au încumetat să ia startul, iar dintre aceştia doar 19 au reuşit să şi treacă linia de sosirea. Pentru a afla care sunt motivele şi motivaţiile care îi determină pe aceşti oameni să practice astfel de sporturi extreme, Transilvania Reporter a discutat cu psihologul sportiv Marius Crăciun. (Patrice Podină)
• Adi Dohotaru: Cum alerg de 30 de ani, alergatul e ca respiratul pentru mine. Cunoscut pentru implicarea civică şi numeroase proiecte inedite legate de oraş, Adi Dohotaru este şi un alergător „amator” de ani buni de zile. Clujeanul a răspuns la câteva întrebări ale Transilvania Reporter despre această pasiune a sa şi nu numai. “Cum alerg de 30 de ani, alergatul e ca respiratul pentru mine. Mă simt mai sănătos, mai liber, destins și liniștit. În ciuda mașinilor, gardurilor și altor obstacole, simt că orașul devine un flux, prin care corpul meu curge suplu. La fel e și prin pădure. Simțurile mele se împrospătează, respir un aer mai bun, aud mai clar sunetele din jur și mă bucur când sunt ale păsărilor și nu ale drujbelor. E o meditație activă”, spune Adi. (Claudia Romitan)

CULTURĂ

• Premiul Internațional de Aur la caligrafie japoneză a ajuns la Cluj. Reprezentarea caligrafică a unei frunze, într-o manieră sensibilă, de o frumusețe aparte, i-a adus luna aceasta „Premiul de aur” profesoarei Rodica Frențiu de la Facultatea de Litere din Cluj, la prima ediție a Expoziției Internaționale de Caligrafie Japoneză „Global Shodo at Yasuda”, organizată de Yasuda Women’s University din orașul japonez Hiroshima. (Cristina Beligăr)
• Teodora Axente, artist plastic: Nu trebuie să încercăm să fim toți Adrian Ghenie sau Victor Man. S-a născut în Sibiu, a urmat Liceul de Artă din orașul natal și în 2004 a dat admitere la Universitatea de Artă și Design din Cluj inspirată de renumele departamentului de pictură și de direcția artistică pe care o trasa universitatea în acel moment. A fost destul de ușor să ia decizia, spune astăzi Teodora Axente care, între timp, după patru ani de studii de licență, urmați de studii masterale și doctorale, devine o prezență tot mai constantă în galeriile de artă străine. Recent, a avut expoziții în SUA, Italia, sau Rusia și, ca parte a unei expoziții colective, lucrările ei pot fi văzute în aceste zile și la Galeria Lateral ArtSpace din Fabrica de Pensule din Cluj. (Cristina Beligăr)
• Expoziții de excepție la Cluj. Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează în perioada 30 martie-1 mai expoziţia „Que viva Picasso. Grafică și ilustrație de carte”, conţinând lucrări şi materiale documentare care îi aparţin colecţionarului Thomas Emmerling. Până în data de 24 aprilie, vizitatorii Muzeului Etnografic al Transilvaniei, au ocazia să descopere expoziţia de 84 de lucrări semnate de 21 dintre cei mai importanţi artişti francezi din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Cel mai important segment al expoziţiei prezintă creaţia lui Henri de Toulouse-Lautrec, lucrările expuse provenind din prima ediție în limba engleză a cărții „The Circus”, editată în 1952. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Viitorul Clujului inteligent vine în șaua unui ponei electric. În sprijinul ideii că este un oraș modern și un Silicon Valley al României, în care tehnologia și inovația se simt ca la ele acasă, la finele anului 2015, Clujul a atras atenția unui grup de oameni care pe cărțile de vizită se recomandă ca „antreprenori”, însă în realitate sunt niște oameni faini, cu idei de succes. În ciuda tututor adversităților, Iulian Pădurariu și Demis Ghindeanu au adus la Cluj primul serviciu de car sharing, denumit PONY Car Sharing. Astăzi, în Cluj există deja o comunitate de aproximativ 2.000 de utilizatori care zilnic folosesc una dintre cele 50 de mașini din flota de „ponei”. Iar acum noutățile: în completarea celor 50 de mașini „clasice”, la Cluj vor sosi și primele mașini cu motoare electrice. (Radu Hângănuţ)

INTERVIU. Maia Morgenstern, despre rolul din Las Fierbinți: „Nu înțepenesc într-un turn de fildeș. Sunt deschisă”. Maia Morgenstern este aidoma unui film bun. Îl știi, dar de fiecare dată când îl revezi, îți dezvăluie parcă o altă poveste pentru care nu ai avut ochi, urechi și suflet data trecută. Apoi, îl vezi cu alți ochi o bună bucată de vreme. Până când te va surprinde din nou.Pe lângă rolurile „oficiale”, Maia joacă în viața reală nu mai puțin de șase „roluri”. Este actriță, director, rector, dascăl, studentă și mamă. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Tură de primăvară: Mediaș-Făgăraș-Sibiu. Două ore și jumătate de condus prin centrul României, într-un peisaj superb, printre dealuri și șesuri verzi, pe un drum neaglomerat și, în general, de bună calitate. Bonus: cetăți, biserici fortificate, ruine mărețe, un palat de inspirație vieneză și, înainte de culcare, atmosfera unei capitale culturale europene. La drum! (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Istoria unui simbol: Turnul Eiffel. Unul dintre simbolurile lumii şi cel mai cunoscut obiectiv al Parisului, inconfundabilul turn Eiffel, împlineşte 127 de ani de la inaugurarea oficială, pe 31 martie. Asta cu toate că planul iniţial era să fie demontat după 20 de ani, fiind considerat „o oroare” de către parizienii anului 1889. Turnul Eiffel este acum confundat cu imaginea Parisului şi este vizitat, anual, de circa 7 milioane de turişti. Pentru români, este şi un subiect de legendă: se spune că turnul ar fi fost construit cu oţel românesc şi că invenţia unui român a fost crucială pentru construirea acestuia. (Mădălina Kadar)

SPORT. Situație penibilă cu repetiție. România continuă să uimească atunci când vorbim despre fotbal. În toamna anului trecut echipa națională de fotbal a țării noastre ajungea a opta putere a lumii, conform clasamentului FIFA, în condiţiile în care patronii cluburilor din Liga 1 trăiau și atunci și trăiesc și azi din banii din drepturile tv, iar suma totală investită în transferuri, de la începutul campinatului în curs și până azi, nu depășește 1, 5 milioane de euro. În toamna aceluiași an, Liga 1 trimitea în cupele europene pe FC Botoșani, cupanta locului 8 la finalul campionatului. În toamna acestui an, Liga 1 va trimite în cupele europene o echipă, poate chiar două, din play-out, care luptă pentru evitarea retrogradării, după ce ASA Târgu Mureș a intrat în insolvență, iar Dinamo nu ar avea voie, încă, să revină în competițiile continentale intercluburi, conform regulamentelor UEFA. (Patrice Podină)