Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „O campanie pentru liniștea lui Emil Boc”

Decizia Curţii Constituţionale de a nu amenda procedura legală de alegere a primarilor într-un singur tur pune în lumină deznodământul campaniei electorale din Cluj cu două zile înainte ca aceasta să înceapă: Emil Boc nu va pierde la vot.

Paradoxal, pentru actualul edil, favorit detaşat în sondajele de opinie, campania electorală se arată a fi un parcurs mai comod decât ce a trăit anterior campaniei. O anumită nelinişte privind o posibilă începere a urmării penale într-un caz ce ţine de fapte din guvernarea sa persistă, în schimb condiţiile de finanţare a campaniei electorale îi împiedică pe contracandidaţii săi să fie la fel de vizibili ca până acum. Dacă până la începerea campaniei, un candidat putea cheltui cât dorea pentru promovare, în timpul campaniei el trebuie să se încadreze într-un buget de publicitate care să nu depăşească 50.000 de lei în ce-i priveşte pe pretendenţii la Primăria Clujului. Aceştia, zece la număr, sunt în majoritate necunoscuţi clujenilor şi la fel vor rămâne şi la finalul unei campanii săracă în cheltuieli electorale.

Dacă Emil Boc e scutit de efortul de a se face cunoscut, câţiva din contracandidaţii săi au investit mult înainte de a se instaura austeritatea din campanie. În disperarea de a obţine notorietate, unul dintre ei a împânzit oraşul cu bannere în care părea căzut în cap. Ei bine, de vineri, toate bannerele din oraş vor trebui retrase sub efectul legii electorale şi dezavantajat este chiar principalul contracandidat al primarului. Octavian Buzoianu este susţinut de o listă incredibilă de partide, în care se amestecă PSD, PNŢCD şi PRM, dar, fiind nou în politică, este sub Emil Boc ca notorietate. Echipa sa de campanie a confirmat ieri că se va conforma legii şi va retrage bannerele.

Primarii în funcţie au intrat mai întotdeauna cu avantaj în campanie, iar acum, cu noul sistem de desfăşurare a alegerilor, sunt favorizaţi mai mult decât oricând. Cu o lună înainte ca ei să fie cel mai probabil realeşi, câţiva edili eterni din localităţile judeţului vă sunt prezentaţi în interiorul ziarului. E bine însă de ştiut că, din acest an, mita electorală cu ulei şi făină este interzisă complet. Partidele sau candidaţii care continuă să comercializeze astfel voturi o vor face ilegal, şi, chiar dacă se expun doar unor amenzi, vor da indicii privind comportamentul lor din momentul în care vor fi aleşi.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Doi clujeni semnează un articol în prestigioasa revistă Nature. Trei cercetători români, dintre care doi clujeni de la Universitatea Babeş-Bolyai şi unul de la Universitatea Bucureşti, sunt semnatarii articolului “Istoria genetică a Europei din Europa glaciară”, publicat în prestigioasa revistă Nature.

ACTUALITATE. Salariul minim de „pază” crește sau rămâne același? Începutul lunii mai aduce cu sine, pe lângă minivacanța de care ne-am bucurat cu toții, o schimbare fel de îmbucurătoare, pe piața muncii. Potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptate la sfârșitul anului trecut, salariul de bază minim brut a crescut de la 1 mai,   de la 1.050 la 1.250 de lei pentru un program complet de lucru de opt ore pe zi. Astfel, salariul minim net al unui salariat care nu are persoane în întreținere va crește de la 777 de lei la 917 lei. (Maria Man)

DOSAR: „Începe campania, dispar candidații”

• George Jiglău, politolog: „Nu trebuie să ne așteptăm la o campanie diferită”. Politologul George Jiglău a luat pulsul precampaniei electorale de la Cluj și ne explică în cele ce urmează ce va aduce nou campania, ce candidați au șanse reale la funcția de primar și mai ales de ce, ce tip de „electorat” găsim la Cluj, dar și de ceanumite partide își trimit în luptă candidați deși știu din start că nu au nicio șansă. (Maria Man)
• O campanie cu reguli noi. Alegerile locale din 5 iunie şi campania electorală care le precedă se desfăşoară după câteva reguli noi aduse de Legea Nr. 115 din 19 mai 2015, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, care modifică Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. (Claudia Romitan)
• Proiecte cu care clujenilor le-a plăcut să fie minţiţi frumos. Când se pune problema atragerii voturilor clujenilor, candidaţii la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca n-au ezitat să-şi dea frâu liber imaginaţiei şi să promită proiecte dintre cele mai fantasmagorice. Cele mai mari grozăvii au fost stoarse din imaginaţia celor care au câştigat până acum câte trei mandate de primar la Cluj-Napoca şi care au condus oraşul în ultimii 24 de ani: Gheorghe Funar şi Emil Boc. (Marius Avram)
• Zece pentru Cluj. Degeaba? Deși campania electorală oficală începe pe 6 mai, unii candidati au fost activi în „precampanie”, pe când alții nu au schițat niciun gest. Când îi întrebi despre campania electorală, despre candidați, programe, afișe, clujenii strâmbă tacticos din nas. „Mai lăsați-mă cu astea!”, „Iar politică?”, „Nu mă interesează!”, „Întrebați pe altcineva”, „Nu vreau să comentez”, fiind doar câteva dintre expresiile verbale care însoțesc expresiile faciale pline de dezgust. Greu poți obține o părere asumată, fie ea favorabilă sau nu. (Maria Man)
• Primarii-veterani ai Clujului se pregătesc de noi mandate. Cu mandate neîntrerupte, în unele cazuri, chiar din anii 2000, judeţul Cluj are câţiva primari-veterani care își doresc şi la alegerile din acest an să câştige din nou majoritatea voturilor în comunitățile lor. Cu şanse reale, de altfel. Chinteniul și Gilăul sunt două dintre comunele conduse de aceiaşi primari de mai bine de 16 ani, iar cei aflați în funcție nu dau semne că ar ceda locul altcuiva. Nici nu au de ce, spun ei, pentru că oamenii îi vor în continuare, iar proiectele realizate în ultimii ani reprezintă garanția că au fost oameni de cuvânt. Lucia Suciu, din Chinteni, și Dumitru Sfârlea, din Gilău, sunt primari cu vechime, cu care Transilvania Reporter a vorbit pentru a vedea cum arată o campanie electorală când toată lume te cunoaște, dar și ce se mai poate face după 16 ani de mandat. (Radu Hângănuț)

CULTURĂ. Despre Cluj, în alb și negru, cu fotograful italian Alessandro Galantucci. „De câte ori am vrut să mă întorc în Italia sau să aleg un alt oraș în care să trăiesc, Clujul m-a chemat întotdeauna înapoi”. Această mărturisire sinceră îi aparține lui Alessandro Galantucci, un fotograf italian, originar din Bari, îndrăgostit de Cluj și de scena artistică locală. Rezident permanent al Fabricii de Pensule, Alessandro a venit pentru prima dată în România, la Cluj, în 2006, prin programul Erasmus și, de atunci, orașul l-a primit și nu l-a mai lăsat să plece. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Sticla de Pădurea Neagră, de la paharele exportate în America, la peştii de pe televizor. Un secol şi jumătate de istorie a sticlăriei din România, incluzând începuturile acestui meşteşug în ţara noastră, fabrica de sticlă de la Pădurea Neagră, din judeţul Bihor, este astăzi doar o imensă şi tristă platformă de beton înconjurată de clădiri ruinate pe care, privindu-le, îţi este greu să-şi imaginezi vremurile în care peste 1.500 de oameni din mai multe localităţi învecinate produceau aici un semi-cristal apreciat atât de-a lungul întregului continent american, cât şi în bătrâna şi pretenţioasa Europă.

INTERVIU. Oboseala arogantă, unul din cele mai mari păcate care ne paşte. Principala încercare a poporului romeste să se regăsească pe sine, afirmă părintele Constantin Necula, consilier misionar-pastoral şi de imagine al Mitropoliei Ardealului.

RELIGIE. Săptămâna luminată. Paştele este, o știm cu toții, cea mai mare sărbătoare creștină. Prin urmare este precedată de şapte săptămâni de post. Postul Paştelui este cel mai lung şi mai dificil din an, iar după Paşte urmează şapte săptămâni de mare bucurie, adică până la Rusalii, la Pogorârea Duhului Sfânt. Din cele două perioade de dinainte şi de după Paşti, două săptămâni sunt mai importante, cele din proximitatea Învierii. Prima, cea de dinainte de Paşti, se numeşte Săptămâna Patimilor, iar cea de după Paşti Săptămâna Luminată. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. Cetatea Devei 2.0. După o restaurare criticată de specialiști, una dintre cele mai importante fortificații medievale ale Transilvaniei a devenit un hit turistic. Cetatea Devei este un paradis urban: o pădure luxuriantă situată pe un deal abrupt, încununată de o cetate medievală impunătoare, toate acestea înconjurate din trei părţi de oraş. Greu de găsit în Transilvania ceva asemănător. Dincolo de Carpaţi, cetatea Neamţului şi cea a Sucevei aduc într-un fel cu cea a Devei, dar înălţimile pe care sunt situate nu ţâşnesc din mijlocul aglomerării urbane ci sunt situate la distanţă. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Revoluţia franceză: drumul spre “Liberté, égalité, fraternité”. De cele mai multe ori şi în cele mai multe ţări, istoria s-a scris cu sânge, iar schimbările au venit în urma unor evenimente mai puţin fericite. Trecerea de la “vechi” la “nou” şi “modern” s-a făcut arareori lin, în pace şi înţelegere. Este şi cazul democraţiei franceze, născute în urma unor ani tumultuoşi de la sfârşitul secolului 18. Vorbim, desigur, despre Revoluţia franceză, un eveniment hotărâtor pentru istoria poporului francez şi chiar pentru istoria Europei, care a marcat ruptura de vechiul regim, de monarhie, de influenţa Bisericii, şi apariţia democraţiei, respectiv celebrele “libertate, egalitate, fraternitate” (“Liberté, égalité, fraternité”). (Mădălina Kadar)

CFR Cluj, din nou în prim-plan. CFR Cluj – Dinamo București, finala ediției cu numărul 78 a Cupei României la fotbal, care se va disputa pe 10 mai 2016 pe Arena Națională din Capitală, este a doua finală consecutivă în care combatante vor fi două echipe din Cluj și București, după ce anul trecut ultimul act s-a disputat între Universitatea Cluj și FC Steaua București. Dinamo are în palmares 13 trofee ale Cupei României și a mai jucat 9 finale, fiind net superioară la acest capitol echipei clujene care a cucerit Cupa de trei ori, pierzând ultima finală, în 2013, scor 0-1 cu Petrolul Ploieşti. (Patrice Podină)