Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „La râul Someş am şezut şi am plâns”

Trei evenimente au avut loc în ultimele zile la Cluj. Un marş al minorităţilor sexuale pe malul Someşului. O contramanifestaţie în centrul oraşului a unui mic grup de extremă dreapta, de unde a fost alungată cu brutalitate o tânără actriţă, care a pus în scenă un moment provocator. În sfârşit, la Muzeul de Artă, lansarea unui remarcabil volum de memorialistică realizat de un grup de jurnalişti de la TVR Cluj. Aceştia au participat la Auschwitz la celebrarea a 70 de ani de la eliberarea lagărului emblemă a Holocaustului şi au transcris ulterior interviurile şi relatările de acolo într-o carte de colecţie. Toate aceste trei evenimente sunt circumscrise naturii răului din societatea noastră. În toate a fost vorba despre intoleranţă şi excludere. 18.000 de evrei din Cluj au fost urcaţi în primăvara şi vara lui 1944 în trenurile morţii spre lagărele naziste. Anterior, ei suferiseră ani de umilinţe şi restrângeri de drepturi, până la concentrarea în ghetoul din „Iris”, de unde au pornit călătoria spre noapte. Mărturisirile supravieţuitorilor redate în cartea „Auschwitz 70 de ani. ALive” descriu amplifi carea groazei şi a atmosferei de ură într-o provincie pe care, până în anii terorii, unul dintre aceşti martori vii o asimila Elveţiei ca model de convieţuire şi bună înţelegere.

Shoah, termenul preferat de evrei holocaustului, a fost un episod cumplit, care a terifi at inclusiv societatea ardeleană. La instaurarea comunismului, alte accese de ură şi excludere au provocat noi acte de teroare. Cu toţii presupunem că astfel de tragedii nu se mai pot întâmpla şi nicidecum în oraşul nostru, dar asta ar însemna să subestimăm rolul pe care duşmănia şi intoleranţa îl au într-o posibilă nouă reîntoarcere a civilizaţiei la barbarie. Mai ales că discursul urii se distribuie mai facil ca niciodată. Reţelele de socia lizare sunt instituţii specializate de propagare a urii şi umilirii publice.

Răsfoiţi pagina ei de facebook şi notaţi abjecţiile adresate (personal şi presupuşilor colegi de orientare sexuală) tinerei care a deranjat, e drept, cu intenţia de a provoca incidente, totuşi într-un mod civilizat, mitingul cetăţenilor din Noua Dreaptă, organizaţie de apărători fără autoritate legală ai moravurilor publice. Intoleranţa şi ultragiile exprimate în spaţiul virtual au infestat rapid si administraţia oraşului, ca de obicei obtuză la diversitate şi sensibilă la curentul cultural majoritar. Un vice primar le-a transmis celor din LGBT să ia seama că dialogul public pe teme de libertate sexuală încetează. „Să meargă în alte oraşe”, li s-a transmis liderilor comunităţii gay. În Clujul progresist din punct de vedere economic, pe alocuri şi social, viziunea cultural retrogradă a administraţiei nu lasă spaţiu alterităţii. După excluziunea romilor ghetoizaţi la Pata Rât, marginalizarea minorităţilor sexuale arată de ce oraşul refuză să fi e gazdă, în sens european, pentru omul diferit.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. BAC 2017: Rată de promovare de 82,75% la Cluj. Promovabilitate de 82.75% la Cluj la examenul de bacalaureat. Potrivit datelor statistice comunicate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, din cei 4.116 elevi care au participat la acest examen, 3.406 au promovat bacalaureatul, 205 fiind respinşi. Nouă elevi au obţinut media 10 la bacalaureat. De asemenea, 902 au obţinut medii între 9 şi 9,99, iar 1.127 au obţinut medi cuprinse între 8 şi 8,99. În acest an, 11 elevi clujeni au fost eliminaţi din examen pe durata probelor bacalaureatului. (Claudia Romitan)

COMUNITATE. Alarmă falsă și nu prea. Șerpii sunt printre noi. Sunt negri, cenușii sau verzi, nu foarte lungi, și s-au înmulțit peste măsură în Cluj, în ultimele luni. Este vorba de șerpii de apă sau de alun, pe care îi întâlnim peste tot: la margine de drum, pe câmp, în grădini, în preajma locuințelor, pe pistele de biciclete, în gospodării și chiar în mașini. În această vară parcă sunt mai mulți ca niciodată. Asta spun clujenii. Specialiștii nu sunt întru totul de acord cu ideea unei „adevărate invazii” de șerpi. Mai mult, acești șerpi nu sunt periculoși, chiar dacă te înspăimântă. În împrejurimi vom descoperi și șerpi veninoși, în cazul zonei Cluj – vipere, dar nu se poate vorbi despre o invazie de târâtoare, chiar dacă prezența șerpilor a fost semnalată de mai mulți clujeni. (Patrice Podină)

DOSAR. Intoleranța, o lecție a istoriei

• Ziua în care comunitatea LGBT+Q a scris istorie la Cluj. CLUJ PRIDE În jur de 800 de persoane au participat weekend-ul trecut la marșul #spunedrept din cadrul Festivalului „Cluj Pride” 2017, în semn de solidaritate față de persoanele din comunitatea LGBT, respectiv colectivitatea lesbiană, gay, bisexuală și transsexuală. Unul dintre organizatorii marşului „Cluj Pride”, Lucian Dunăreanu, declara în acest context că membrii comunităţii LGBT sunt cetăţeni cu obligaţii egale şi trebuie să aibă şi drepturi egale. (Cristina Beligăr)
• Robert Schwartz, președinte al Comunităţii Evreieşti Cluj „Orice act de intoleranță se poate agrava prin manipulare”. În urmă cu o lună, comunitatea evreilor din Cluj trecea printr-un moment dificil, după ce pe doi dintre pereții Sinagogii Templul Memorial al Deportaţilor Evrei din municipiu au apărut inscripții antisemite, de negare a Holocaustului („Holocaust never happened”), dar şi o stea a lui David tăiată, însoțită de o față zâmbitoare și de mesajul „Toate cele bune”. La o lună distanță de acest incident supărător, președintele Comunității Evreiești din Cluj-Napoca, Robert Schwartz, spune că astfel de fapte pot încuraja atitudini similare și pot conduce la revenirea unei mode printre antisemiți, aceea de a exprima public ce gândesc. (Cristina Beligăr)
• Ridicată pe sus de jandarmi. Otânără care a participat, sâmbătă, la mitingul de susținere a familiei tradiționale din Cluj-Napoca și a contrazis una dintre afi rmațiile vorbitorilor, fi ind apostrofată de mulțime, a fost îndepărtată de jandarmi din Piața Avram Iancu, fi ind cercetată pentru „tulburarea desfășurării normale a unei manifestări autorizate”. (Cristina Beligăr)
• Viceprimarul Dan Tarcea despre marşul Cluj Pride: O manifestaţie a fost suficientă. Marşul LGBT organizat în weekend pentru prima oară la Cluj continuă să işte controverse. După ce a declarat la o emisiune radio că o manifestare de acest gen este „suficientă”, viceprimarul Dan Tarcea răspunde reacţiilor aprinse stârnite de intervenţia sa şi dă asigurări că se va respecta legea. (Claudia Romitan)
• Părintele Avram Nicolae Daniel: „Nu vom renunţa niciodată să susţinem familia tradiţională”. Marşul comunităţii LGBT, care a avut loc la finalul săptămânii trecute a împărţit opinia publică în două. În plus, incidentul care a avut-o drept protagonistă pe actriţa Oana Mardare a incins şi mai mult spiritele. Transilvania Reporter a dorit să afle părerea unui reprezentant al bisericii vizazi de aceste evenimente. Părintele Avram Nicolae Daniel ne spune care este poziţia bisericii faţă de acest marş, în ce măsură aceste marşuri pot avea din nou loc în oraş, în opinia bisericii, şi ce atitudine ar trebui să avem faţă de cei diferiţi. (Maria Man)
• Istoricul Lucian Nastasă-Kovacs: Asistăm la tot mai multă intoleranţă.

Reporter: Se simte parcă o atitudine xenofobă tot mai pronunţată în Europa. A început, poate, cu valul de imigranţi, care poate  cauza sau una dintre cauze… Lucian Nastasă Kovacs: Pare să fie o atmosferă de intoleranţă în Europa. Am stat vreo două săptămâni în Germania, în zona cea mai bogată, şi am vorbit cu nemţi-nemţi, care sunt extrem de porniţi contra străinilor, au devenit puţin xenofobi. Asta, într-o Germanie care cultivă enorm de mult educaţia împotriva acestui fenomen al xenofobiei. Se pare că lecţia Celui de al doilea război mondial a prins foarte mult şi cred că din Europa, la ora actuală, cetăţenii germani sunt cei mai educaţi să nu ia în calcul tot ce ţine de xenofobie şi de a-l respinge pe celălalt. (Marius Avram)

• Hate speech-ul online, „runda a doua” a disputelor din lumea reală. Chiar în timp ce disputa din Piața Avram Iancu se derula, în secțiunile de comentarii ale postărilor care transmiteau live în social media momentul se alegeau taberele. Miza era una simplă pentru cei convinși că adevărul poate fi afl at într-o serie scurtă de replici postate de pe telofon, tabletă sau PC: să identifi ce aliații, să identifi ce inamicul și să pornească o luptă în care regulile clasice ale dialogului, logicii sau argumentării nu mai înseamnă nimic. Încă de la primele comentarii, când informațiile clare legate despre disputa din piață erau puține, s-au tras și concluziile. (Radu Hângănuț)

CULTURĂ. Read&Ride „Mergeți cu bicicleta, citiți o carte, dați-le naibii pe restul!” Un aforism celebru spune că cel mai bun lucru legat de o călătorie este anticiparea și amintirea; realitatea are mai curând de a face cu pierderea bagajelor. Gabriel Bota nu se declară un mare fan al aforismelor și nici al citatelor motivaționale. Pentru el, lucrurile sunt foarte simple: îi place să citească și să facă sport. Pasionat de ciclism încă din copilărie a ajuns să practice acest sport la nivel profesionist și tot la nivel profesionist și-a dezvoltat și pasiunea pentru lectură și pentru scris. În prezent, este directorul artistic al Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT) și inițiatorul unui proiect curajos, care implică multe ore de pedalat și citit. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Consultații medicale și lecții de prim-ajutor, în Parcul Central. La sfârșitul acestei săptămâni, Parcul Central și Centrul de Cultură Urbană Casino din Cluj găzduiesc două evenimente axate pe prevenția și îmbunătățirea stării de sănătate a populației: „Trei zile de sănătate” și „Maratonul resuscitării”. Astfel, de vineri și până duminică, între orele 10.00 și 20.00, clujenii sunt așteptați cu activități diverse: consultații, ateliere practice, conferințe și materiale informative, iar duminică, de la 10.00 la 18.00, și cu lecții de tehnici de prim-ajutor. Organizatorii evenimentelor sunt SMURD Cluj, Organizația Tinerilor Medici (OTM) Cluj, UPU-SMURD Cluj și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. „Cel mai bun fotbalist al lumii” a ­ filmat la Cluj. Fotbaliștii de la Sănătatea Cluj au făcut echipă cu actorul australian Liam McIntyre. Nu s-a turnat vreo continuare a celebrei pelicule „Spartacus”, în care McIntyre are rolul principal, ci scene dintr-un fi lm ce se va numi cel mai probabil „See You Soon”. În pelicula ce va fi lansată ofi – cial după desfășurarea Cupei Mondiale de anul viitor, este vorba despre povestea unui fotbalist american, Ryan Hawkes, căpitanul echipei Los Angeles Soccer Club şi al naţionalei Statelor Unite ale Americii, care se accidentează în timpul califi cărilor pentru Cupa Mondială din Rusia. (Patrice Podină, Dan Bodea)

LOCAL. Copiii clujeni şi relaţia lor cu banii. La Cluj, în cadrul proiectelor educaţionale ale Băncii Naţionale a României sub egida „Să vorbim despre bani şi bănci” şi „Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti” au participat, în anul şcolar care tocmai s-a încheiat, aproape 3.500 de elevi, studenţi şi cadre didactice. Aproape o mie de persoane au avut ocazia să viziteze expoziţia itinerantă „Leul Românesc”, deschisă din ianuarie până la finele lunii martie 2017.

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ. Beer`s Point, locul în care berea de specialitate își spune povestea. Clujul găduieşte primul magazin dedicat exclusiv berii de specialiate din România. Peste 150 de etichete şi tot atâtea gusturi aşteaptă să fie descoperite sub îndrumarea specialiştilor. La Beer`s Point, povestea prinde contur. Ingredientele îşi dezvăluie identitatea, dându-şi mâna într-un proces natural de producţie, proces dezvăluit pe larg pentru cei care sunt interesaţi să afle şi aceste detalii tehnice, dincolo de gust şi savoare. Aici, berea stă pe raft sau curge din perete, putând fi transportată spre casă în peturi mai mici sau mai mari, după preferinţa fiecăruia. Pentru a face o bere bună, procesul este unul minuţios. Pentru a deschide o „casă” a berii, dumul ce trebuie parcurs este presărat cu multe provocări. Pentru a afla povestea din spatele business-ului, dar şi pentru a afla ce fel de bere putem găsi în cadrul Beer`s Point, Translvania Reporter a discutat cu cei doi tineri care au dezvoltat această idee la Cluj, Roman Cuciuc şi Flaviu Odorhean. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. În ciuda lui Trump. Comisia Europeană a confi rmat luni (3 iulie) că UE și Japonia sunt aproape de a ajunge la un acord „în principiu” cu privire la un acord de liber schimb, fapt care ar ridica barierele între cele două mari economii care însumează 30 la sută din economia mondială, informează euobserver. Dacă discuţiile începute în 2013 se vor fi naliza cu un acord, politicile economice ale Uniunii Europene vor prevala protecţionismului declarat al administraţiei Trump.

DOCUMENTAR. Sărutul: istorie, artă şi ştiinţă. Sărutul este un gest întâlnit în toate culturile lumii, cu diverse ocazii şi diferite semnificaţii. Este un gest tandru, care poate indica afecţiune, respect, dragoste, pasiune, prietenie. Este prezent în artă, literatură, filme, a fost studiat de antropologi şi de istorici, de oamenii de ştiinţă şi de filosofi ­ există chiar o știință care îi e dedicată: filematologia, știința sărutului. Sărutul are şi o zi a sa, la nivel mondial, o zi în care oamenii ar trebui să redescopere plăcerea atingerii buzelor. Ideea unei zile dedicate sărutului le aparţine britanicilor, iar Organizaţia Națiunilor Unite este cea care a stabilit o zi în care sărutul să fie celebrat în toată lumea: 6 iulie. (Mădălina Kadar)

SPORT. România pierde, Clujul câștigă. Povestea construirii Sălii Polivalente din București a început în noiembrie 2012 și s-a sfârșit odată cu instalarea în funcția de ministru pentru tineret și sport a lui Marius Dunca. Fără să aibă vreo legătură cu sportul, ministrul Dunca a decretat că pentru România, în acest moment, construirea unei săli polivalente nu este o prioritate. Deși handbalul și gimnastica, spre exemplu, sunt printre puținele sporturi în care România mai ține steagul sus, onor ministrul Dunca a anunțat că prioritatea în privința infrastructurii sportive din țara noastră este construcția de stadioane. Nu pentru a găzdui vreun meci important, ci doar ca terenuri de antrenament pentru naționalele altor țări ce vor fi calificate la Euro 2020. (Patrice Podină)