Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Furtuna perfectă” îi dă guvern preşedintelui

Sunt tineri, dinamici, gălăgioşi şi îi mână credinţa că sunt meniţi să schimbe România. Ocupaţia lor de seară e strada. Unii vor să o schimbe în cea de politician. Mişcarea lor de protest coagulată în jurul emoţiei generate de tragedia din clubul Colectiv i-a dat fostului premier şansa unei ieşiri onorabile. Şi preşedintelui, oportunitatea de a muta cum gândea de mult să o facă.

Moartea în flăcări a atâtor oameni frumoşi şi cu poftă de viaţă a fost declicul care a declanşat acţiunea străzii. Mai departe, combinaţia dintre revendicările protestatarilor utile proiectului prezidenţial şi slăbiciunea partidelor a transformat manifestaţiile în furtuna perfectă care l-a purtat pe preşedintele Iohannis spre scopul propus.

La aproape un an de la câştigarea alegerilor, preşedintele preia conducerea ţării. A numit premierul pe care l-a avut în minte şi, după ce a spart fosta coaliţie de guvernare, i-a asigurat acestuia o majoritate care să-i dea votul în parlament. Mai mult, spre deosebire de alegerile nechibzuite făcute la constituirea corpului de consilieri, propunerea sa de prim-ministru e dătătoare de speranţă.

Dacian Cioloş este al treilea tehnocrat care prezidează un guvern după 1989 şi la acest moment. El a fost numit pentru un mandat de un an, la fel ca predecesorii săi Teodor Stolojan şi Mugur Isărescu. În schimb, dacă mandatul celor doi viza strict performanţa economică şi pregătirea alegerilor, apariţia galeriei ca un nou actor politic îl presează pe Dacian Cioloş să iniţieze schimbări profunde care să zguduie şi să reconstruiască societatea aşa cum îi cere vocea străzii. Între altele, sobrul domn Cioloş, născut în Sălaj, şcolit în Cluj şi educat în politica europeană, va trebui să găsească răspuns şi celor care îi strigă „cine nu sare, nu vrea schimbare”

Sumarul ediției

ACTUALITATE. Clujul, pepinieră de premieri pentru politica românească

Dincolo de a fi un oraș care se mândrește cu exportul de aplicații, minți strălucite în IT și firme de milioane de euro cunoscute pe întreg mapamondul, Cluj-Napoca se mai poate mândri și cu faptul că este o adevărată „academie” de prim-miniștri. De la școlile înalte de sub Feleac au plecat în ultimii ani de democrație trei șefi de Guvern: Victor Ciorbea, Emil Boc și, cel mai recent, Dacian Cioloș. (Radu Hângănuț)

Dâncu: Germania este căpitanul de echipă al proiectului Europei unite

Sociologul Vasile Dâncu a declarat, marți, la ceremonia în cadrul căreia i s-a înmânat Crucea de Merit în rang de Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania, că această țară este căpitanul de echipă al proiectului Europei unite și prospere, iar națiunea română este “un foarte bun coechipier”.

INTERVIU. Dacian Cioloş despre lumea în care trăim: „Vestul nu a înţeles încă Estul”

În aprilie 2014, revista Sinteza publica un amplu interviu cu Dacian Cioloș, în calitatea sa de atunci, cea de comisar european. Îl publicăm acum, odată cu desemnarea lui Cioloș pentru funcția de premier, pentru o cât mai bună cunoaştere a acestuia. (Ruxandra Hurezean)

DOSAR.

• La bulevard protestatar, la bulevard!
  

Seri de weekend, după tragedie. Flori, lumânări, mesaje lipite pe caldarâm. O tristețe profundă plutește asupra României. Rar auzi pe cineva să discute despre altceva. Clubul Colectiv este pe buzele tuturor. Cu toate acestea, în Piața Unirii e liniște. Mesajele vorbesc în locul oamenilor. „Corupția ucide!”, „Solidaritate!”, „Alături de Colectiv”. Flori, lumânări, momente de reculegere. Clujul e alături de București.  (Maria Man)

• Ce vor tinerii clujeni?

Ce caută tinerii clujeni în stradă? De ce au ieșit? Ce își doresc? Ce revendicări au? Un lucru e cert: toți vor o schimbare, toți regretă ceea ce s-a întâmplat la București, toți își doresc o Românie (mai) curată. Cum definesc însă această schimbare, este o altă poveste. (Maria Man)

• Ioan Hosu: Protestele din stradă reflectă nemulţumirile întregii societăţi româneşti

Sociologul Ioan Hosu spune că protestatarii care au ieşit în stradă după incendiul de la clubul Colectiv din Bucureşti sunt aceiaşi care au ieşit în stradă şi în anii trecuţi, iar nemulţumirile acestora sunt generale la nivelul societăţii româneşti. (Marius Avram)

• Vasile Dâncu: Soluţia nu mai poate fi reprezentată de un om

Trebuie să ne fie clar: tinerii care au ieșit, marți și miercuri, în stradă nu cer un tătuc, ei vor o soluție. Toate generațiile postrevoluționare au visat la un tătuc care le va rezolva toate problemele și s-au înșelat.

• Efectul politic după “Colectiv”

“Poate că a început în România o conversație despre valori”, spune o tânără solicitată să analizeze societatea post-colectiv şi revendicările manifestanţilor din stradă. “Mișcările civice arată clar că asistăm la o criză de leadership, nu numai a clasei politice, dar și a administrației publice. Oamenii au spus “stop, trebuie să o luăm de la capăt”. Poate că a început, în România, o conversație despre valori, care va fi profilul următorului om politic și al funcționarilor publici. De fiecare dată când intru în Parlament, văd un afiș: ‘legea se face sub ochii tăi, deschide-i!’. Până acum, mi se pare că a existat o distanță mare între Parlament, decidenți și societatea civilă. Cred că societatea civilă a spus: “Este momentul să luați act de dorințele noastre'”, a spus Raluca Sâmbotin, specialist în politici publice.

OPINIE

• Gânduri şi dureri

Nu pot decât să mă alătur celor ce împărtăşesc şi suferă pentru tragedia infernală de la clubul Colectiv din Capitală. Aş îndrăzni să mai spun că accidentul, barbaria, crima de acolo fac parte din haosul societăţii noastre unde nu sunt parcă nici conducători nici conduşi! Găsim vinovaţi cerem pedepse, vrem pretutindeni oameni curaţi, nemurdăriţi de bani şi de interese meschine, de furt, cu un cuvânt de corupţie. Vrem o schimbare şi asta de multă vreme, căci ceea ce am vrut să clădim cât de cât, la revoluţie, a fost o încercare cam eşuată. Asta îmi aduce în minte vorbele lui Lev Tolstoi: „Toţi vrem să schimbăm lumea, dar nimeni nu vrea să se schimbe pe sine”! Să medităm. (Viorel Cacoveanu)

• Ce am înţeles din noua Revoluţie? Şi ce n-am înţeles?

E un eveniment în desfăşurare şi vor mai fi multe de învăţat. Ca orice mişcare de stradă puternică va produce schimbări profunde în societatea românească. (Emilian Isăilă)

• Sfârşitul politicii de complezenţă faţă de Republica Moldova. Intrarea în „era adevărurilor reciproce”

Adevărul numărul unu este că nu ne place ce se întâmplă în Republica Moldova. Şi nu de ieri, de azi. Liderii, partidele, guvernele succesive, instituţiile statului, administraţia publică, justiţia arată urât. Mica republică postsovietică bălteşte în mediocritate şi corupţie. Statul de peste Prut a eşuat lamentabil în a fructifica fereastra de oportunitate strategică deschisă de competiţia Vest-Rusia pentru Vecinătatea Estică a Uniunii Europene, apoi de anexarea Crimeei şi agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Şansele istorice de acest tip nu durează însă o veşnicie. (Valentin Naumescu)

CULTURĂ. Eugen Jebeleanu, regizor: Arta poate să ne facă mai toleranți

A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București (UNATC) și de cinci ani „locuiește” între România și Franța. S-a mutat la Paris imediat după terminarea facultății, a înființat o companie de teatru alături de dramaturgul Yann Verburgh și astăzi este una dintre vocile românești din teatrul independent care, printre alte subiecte politice și sociale, exprimă cel mai direct problemele minorităților sexuale. În momentul în care a simțit o repulsie față de anumiți oameni din mediul artistic din România a fost cu atât mai determinat să plece în Franța. Actoria a lăsat-o plan secund, alegând în schimb să urmeze un master în regie, tot la Paris. Cu toate acestea, regizorul Eugen Jebeleanu a simțit necesitatea de a reveni în țară și de a aduce de fiecare dată producții care „dau voce indivizilor anonimi, non-eroilor care nu aparțin majorității și care nu aderă „culturii dominante’”” (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Din Pata Rât, în Parcul „Babeș”: Socializare prin fotbal și lecție de fairplay

Cei mai buni jucători din comunitățile de romi de la Pata Rât, echipa Universității Babeș-Bolyai și o echipă formată din facilitatorii proiectului Pata Cluj-Napoca Rât au participat în weekend-ul 7-8 noiembrie la un campionat de mini-fotbal organizat în cadrul Zilelor Porților Deschise ale Parcului „Iuliu Hațieganu”, fostul parc „Victor Babeș”. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Recolta de kiwi de pe Dealul Feleacului: peste 40 de kilograme culese într-o singură zi

În comuna clujeană Feleacu, în grădină „la Dascălu’”, recolta de fructe din acest an nu s-a limitat la obișnuitele mere, pere nuci și struguri, ci a venit cu câteva zeci de kilograme de kiwi, acele fructe mici, cu formă ovală, cu miezul verde, cărnos, acrișor și cu coaja pufoasă. Deși sunt considerate fructe exotice, care cresc în zone cu climă caldă, plantele par să se adapteze cu ușurință și în România. (Cristina Beligăr)

PORTRET DE COMPANIE. Adrian Crivii: În 25 de ani, tinerii au însemnat succesul Darian DRS

Te priveşte prin ochelari. Îşi aruncă privirea şi peste ei. Iarăşi te priveşte prin ochelari. Poate că deja ţi-a făcut o evaluare sumară. Defect profesional, probabil. Sau calitate. Adrian Crivii este inginer electrotehnic la bază, cercetător ştiinţific în domeniul inteligenţei artificiale, doctor în economie şi de un sfert de veac se ocupă de evaluare -fiind primul român admis ca membru de onoare al Instituţiei Regale a Experţilor Imobiliari Autorizaţi (RICS, UK)-, dar se simte un constructor. Un constructor de oameni şi de cariere. Însă a construit, vreme de 25 de ani, şi un brand clujean recunoscut la nivel naţional şi internaţional, Darian DRS SA, prima şi cea mai mare firmă de evaluare românească, înfiinţată în 1990, care a ajuns în 2014 la o cifră de afaceri de circa 2, 5 milioane de euro. (Marius Avram)

REGIONAL. Actorii de după gratii, în fața publicului clujean

Ajuns după gratii e la modă să începi să scrii biblioteci întregi de cărți pentru a scurta pedeapsa pronunțată de instanțe. În spatele gratiilor penitenciarelor din țară există însă și deținuți care practică activități culturale nu doar pentru că i-ar putea ajuta la dosar. Este și cazul unui grup de deținuți de la Penitenciarul Bistrița care, alături de o profesoară de Limba și literature română de la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Bistrița, joacă piese de teatru prin toată țara și merg împreună chiar și la festivaluri.(Radu Hângănuț)

COMUNITATE.

• Fotografii ale lui Emil Racoviţă, licitate pentru Institutul Inimii

Fotografii inedite realizate de Emil Racoviţă în urmă cu peste 100 de ani vor fi scoase la licitaţie în cadrul unui bal caritabil care are ca scop adunarea de fonduri pentru dotarea Institutului Inimii „Niculae Stăncioiu” Cluj. (Marius Avram)

• Testamentului olograf a lui Avram Iancu, donat către BCU

Testamentul olograf a lui Avram Iancu, păstrat timp de peste 150 de ani de familia Rațiu, a fost donat recent Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, împreună cu alte documente importante legate de familia și viața lui Avram Iancu. Testamentul a fost predat de către fiul cel mare al lui Ion Rațiu, Indrei. Documentul va fi expus în incinta bibliotecii, în cadrul unei expoziții speciale. De asemenea, acesta va fi digitalizat pentru a putea fi consultat de un număr cât mai mare de persoane. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Transilvania și Bucovina, motoarele ecoturismului în România

Unul dintre cei mai importanți promotori ai turismului sustenabil în țară, Asociația de Ecoturism din România (AER), a pregătit pentru 2016 un catalog al celor mai reprezentative inițiative ecoturistice. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Transilvania frumoasă – prin ochii străinilor

Pământul este plin de locuri frumoase, de peisaje minunate, de regiuni idilice, pe care le vedem numai în imagini pe internet ori în albume, pe care visăm să le vizităm într-o zi. De multe ori, în această visare a noastră, uităm să privim în jur şi să ne bucurăm de ceea ce avem – pentru că, iată, străinii visează, la rândul lor, să vadă Transilvania noastră, să o viziteze şi să o cunoască, pas cu pas. (Mădălina Kadar)

SPORT

• Arenele morţii

A fost nevoie să moară 50 de tineri pentru ca, cei care răspund de siguranța participanților la evenimente sportive, sau artistice, să-și pună cenușă în cap, să demisioneze, și să demareze în forță controale și anchete care au scos la iveală colapsul în care se află stadioanele și sălile de sport din România. Conform datelor oferite de reprezentanții Inspectoratelor pentru Situații de Urgență (ISU) din țară 12 dintre cele 14 stadioane ale echipelor care evoluează în Liga 1 au avizele necesare de funcționare, însă toate acestea sunt la limita legalității fiind necesare îmbunătățirea condițiilor de siguranță. Șocant este faptul că cel mai mare stadion din România, Arena Națională, a găzduit de la inaugurare și până în prezent peste 100 de evenimente, între care și o finală de cupă europeană, fără să fi avut vreodată autorizație de funcționare din partea ISU București. La Cluj-Napoca situația este mult mai îmbucurătoare. Dintre cele patru edificii care găzduiesc evenimente de orice fel, Sala Sporturilor ”Horia Demian”, Cluj Arena, Sala Polivalentă și arena Dr Constantin Rădulescu, doar două au funcționat legal. (Patrice Podină)

• Doamna din umbra „uriaşilor”

S-a spus dintotdeauna, mai în glumă, mai în serios, că în spatele succesului fiecărui bărbat există o femeie puternică, dar când în spatele unei echipe de rugby se regăseşte o doamnă, cuvintele capătă parcă, o greuntate şi mai mare. Monica Jiman este o femeie de succes, director general adjunct al unei companii de IT interaţionale, şi un fan împătimit al rugbyului. Chiar dacă societatea pe care o reprezintă nu îşi are sediul în Cluj-Napoca, Monica a decis să să alăture proiectului CS Mănăştur, cea mai tânără echipă de rugby din România, iar compania de IT pe care o conduce a devenit unul dintre sponsorii principali ai clujenilor. Motivele care au determinat-o să se implice în finanţarea unei echipe de rugby sunt spiritul de echipă şi valorile pe care le promovează sportul cu balonul oval. (Patrice Podină)