Nu ratați noul număr Transilvania Reporter “Clujul se împiedicã în chestiunea romilor”

Clujul dorește sã devinã în 2021 Capitalã Culturalã Europeanã, însă Europa nu s-a sfiit sã arate cu degetul spre candidatura orașului când a venit vorba de integrarea socialã și culturalã a romilor de la Pata Rât. „Aveți acolo o patã neagrã! Cum o rezolvați?”.

Exemple de urmat se găsesc la nu mulţi kilometri distanţă. Un exemplu pozitiv gãsim la Câmpia-Turzii, în comunitatea ICAR, unde un austriac îi stimulează pe romi sã munceascã, sã meargã la școalã, să se implice social prin intermediul unui sistem inedit care îi recompenseazã cu puncte care se transformã ulterior în locuințe. Sau în Jucu, unde dezvoltarea industrială i-a înrolat pe toţi romii din comună în fabrici.

Romii au trãit mereu la periferie, s-au confruntat de când lumea cu discriminarea, fiind mai bine de cinci secole, sclavi. Pe teritoriul României, comunitãțile de romi existã aproape peste tot. Numai în județul Cluj sunt 70 de comunitãți, care includ aproximativ 30.000 de persoane, în mod real și puțin peste 22.500, în mod oficial. Cu toate cã sunt la periferia localitãților, aceste comunitãți existã, iar neintregrarea lor aduce pagube imense bugetului național. România pierde 860 de milioane de euro anual din PIB, prin neincluziunea romilor, dacã ar fi sã gândim doar în termeni economici.

Poate cã semnalul primit de la experţii europeni ne va face sã luãm atitudine în adevãratul sens al cuvântului. Comisia Europeanã ne spune rãspicat cã trebuie intervenit pe patru planuri: educație, ocupare, sãnãtate și locuire.

ACTUALITATE. Guvernul iniţiază programul de debirocratizare a administraţiei. Premierul Dacian Cioloş a lansat miercuri un program guvernamental menit să reducă birocraţia prin transferul electronic al datelor între instituţii, înlocuirea documentele legalizate cu declaraţii pe propria răspundere, precum şi înlăturarea procedurilor şi documentelor care nu se mai justifică sau care pot fi înlocuite cu proceduri digitale.

EDUCAŢIE. Cornel Cătoi, rector USAMV: Dacă universitățile nu coboară din turnul lor de fildeș, vor dispărea. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) are, începând de vineri, un nou rector, în persoana profesorului Cornel Cătoi. Într-un interviu acordat săptămânalului Transilvania Reporter, noul rector al USAMV a atras atenția asupra faptului că universitățile românești sunt amenințate cu dispariția, ca urmare a unei slabe colaborări cu piața muncii spre care ele trimit absolvenți. Cornel Cătoi a mai explicat și că agricultura este în continuare un domeniu important, chiar dacă la modă este acum IT-ul, și că absolvenții de liceu sunt în continuare atrași de facultățile USAMV-ului. (Radu Hângănuţ)

DOSAR. O pată neagră la dosarul Capitalei Culturale

• Ce facem cu romii, în asteptarea titlului de Capitală Europeană? Pe terioriul României, comunitățile de romi există aproape peste tot. Numai în județul Cluj sunt 70 de comunități, care includ aproximativ 30.000 de persoane, în mod real și puțin peste 22500, în mod oficial. Localitatea cu cel mai mare număr de romi este Turda, unde după recensământul din 2011 trăiesc 2.603 de romi declarați. În mod real, însă, aici trăiesc 5.000. Cei mai puțini romi trăiesc în Ciucea, Cojocna și Vad, aici fiind declarați în mod oficial doar șase cetățeni români de etnie romă pentru fiecare comună. Există de asemenea 11 localități în care nu locuiesc persoane de etnie romă declarate oficial. Cu toate că sunt la periferia localităților, aceste comunități există, iar neintregrarea lor aduce României în fiecare an pagube imense la buget, asta dacă ar fi să gândim doar în termeni economici. Cine e de vină pentru că aceste realități există în continuare în secolul XXI? 
• Costul excluderii romilor la nivel European. Țările europene pierd până la 500.000 de milioane de euro anual din cauza discriminării și a eșecului de a asigura educația și accesul la locurile de muncă pentru circa 10% dintre cetățenii lor, populația de etnie romă a țărilor respective. În Europa trăiesc astăzi aproximativ 12 milioane de romi, cifră care depășește populația a cel puțin 20 de State Membre UE. A pune capăt excluziunii romilor este astăzi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Statele Membre.
• Comunitatea din ICAR, o realitate schimbată La 40 de kilometri de Cluj, la periferia Câmpiei Turzii, după un deal, se află o mică așezare unde trăiesc peste 20 de familii de romi, aproximativ 100 de suflete. Așezarea este cunoscută și drept comunitatea ICAR, fiind situată pe locul unde fost pe vremuri Institutul de Cercetări Agronomice al României din Câmpia Turzii.
• Pe urmele poveștilor nespuse din comunitățile de romi. Institutul de Istorie Orală, din cadrul Facultății de Istorie şi Filosofie a UBB, în parteneriat cu Universitatea din Islanda invită clujenii la expoziţia de fotografie „Destine (ne)obişnuite. La vorbă cu romii din România” organizată în cadrul proiectului „Povestea nespusă. O istorie orală a romilor din România”.

• Marius Lakatos: „Poeziile m-au ajutat să înțeleg mult mai bine comunitățile de romi”. Marius Lakatos s-a născut la Cluj, într-o famile de romi. Niciodată nu i-a fost rușine cu originea sa, dar a dorit mereu să se autodepășească, să le arate celor din jur că totul e posibil când există suficientă voință. De 17 ani încearcă să le insufle romilor din comunitățile din județ puțin din determinarea lui.

Materiale realizate de Maria Man

CULTURĂ. Cu Florin Caracala despre „Ea e băiat bun”, teatru și normalitate. S-a născut în Ploiești, a studiat actoria și regia la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași și a manageriat mai multe proiecte culturale de rezonanță. Se declară un actor „prost” și încă încearcă să înțeleagă rațiunea regizorului Eugen Jebeleanu de a-l distribui în rolul pe care îl joacă în aceste zile (18 și 19 februarie) în performance-ul „Ea e băiat bun”, de la Fabrica de Pensule din Cluj. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Pădurea bântuită Hoia-Baciu, “vedeta” unui amplu documentar artistic. Cel puțin la nivel local, pădurea Hoia-Baciu este considerată a fi un loc bântuit, în care se petrec evenimente inexplicabile. Ba mai mult, se spune că locul ar fi „frecventat” de OZN-uri și extratereștri. Oricare ar fi adevărul, legendele din jurul pădurii au potențial turistic. (Radu Hângănuţ)

REPORTAJ. Două noi spații de coworking, deschise la Cluj. Începând cu luna martie, antreprenorii clujeni vor avea la dispoziție două noi spații de coworking, întâlniri și evenimente: Impact Hub Cluj-Napoca și ZAIN Studio. (Cristina Beligăr, Radu Hângănuţ)

EROII TIMPULUI NOSTRU. Cozmin Ardelean, eroul copiilor din satul Rogojel. Astăzi, vă propunem să îl cunoaștem pe Cozmin Ardelean, un ardelean originar din județul Sălaj, clujean cu acte în regulă din 2004. De profesie este economist, iar după 11 ani de studiu în domeniu, mărturisește că i-ar fi plăcut să își aprofundeze studiile și în domeniul sportului, fiind un mare iubitor al alergării, dar nu numai. (Maria Man)

RELIGIE. Romii care sunt sfinți. Romii au o viață spirituală bogată, care este percepută de cei din jur ca fiind una specială.În tradiția lor se mai regăsesc și azi ritualuri vrăjitorești, descântece, blesteme. Cu toate acestea, o bună parte a romilor se declară creștini. Mai exact, romii din vestul Europei (dar şi cei din America de Sud) sunt în cea mai mare parte catolici practicanţi, cei mai mulţi dintre ei celebrând-o pe Sfânta Sara Kali (în data de 24 mai). (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. La Roma ne vom întoarce mereu. Nu întâmplător cuvântul amor este o anagramă a cuvântului Roma. Este aproape imposibil să nu te îndrăgostești de Cetatea Eternă. Iar fiecare nouă vizită este încă un motiv să te întorci, pentru a face noi declarații de dragoste. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Controverse, polemici, speranţe, strălucire: Oscar 2016. De aproape 90 de ani, premiile Oscar recompensează eforturile cineaştilor, le recunoaşte munca şi talentul şi certifică valoarea proiectelor cinematografice. Aduc laolaltă starurile hollywoodiene, pe acelaşi celebru covor roşu, în aceeaşi sală, pe aceeaşi scenă. Se etalează ţinute strălucitoare, despre care se vorbeşte şi se scrie apoi zile în şir – ba chiar luni, dacă au fost cu adevărat remarcabile. Nu-i de mirare, aşadar, că seara decernării premiilor Oscar este aşteptată cu sufletul la gură, atât de vedete, regizori, echipele tehnice, dar şi de cinefili, jurnalişti, oameni simpli. (Mădălina Kadar)

BASCHET. Ţenter creionează viitoarea campioană. Echipa masculină de baschet U-BT Cluj a debutat perfect în partea a doua campionatului şi a obţinut un succes clar în faţa formaţiei SCM Craiova, scor 74-61. Decişi să nu lase loc de interpretări în ceea ce priveşte câştigătoarea înfruntării cu una dintre principalele contracandidate la titlul de campioană, baschetbaliştii lui Marcel Ţenter au început tare meciul şi au făcut cam tot ce au vrut sub panoul oltenilor. Cum se creionează o viitoare campioană a României am încercat să aflăm de la artizanul renaşterii baschetului clujean, antrenorul Marcel Ţenter. (Patrice Podină)

SPORT. Jocurile Olimpice, visul neîmplinit. Clujul are deja trei sportivi calificați la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro care vor avea loc anul acesta în Brazilia (Corina Căprioriu – judo, Robert Glință – înot și Bianca Răzor – atletism). E loc de mai bine nu încape nicio îndoială, iar unul dintre performerii care și-au fixat acest obiectiv este luptătorul Marius Atofani. Multiplu campion naţional, Atofanii este încrezător în forţele sale, iar palmaresul de până acum îl îndreptăţeşte să spere într-o calificare la cel mai important eveniment sportiv planetar. Despre sacrificiile vieții dedicate sportului de performanță, despre împliniri și lipsuri Transilvania Reporter a stat de vorbă cu Marius Atofani. (Patrice Podină)