Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Clujul pune capăt exportului de creiere”

Principala slăbiciune a universităţilor româneşti derivă din slaba pregătire a absolvenţilor de liceu, spun dintotdeauna cadrele didactice universitare. Probabil că au dreptate. Şi mai probabil este că au parţial dreptate şi că această derogare de responsabilitate se apropie de sfârşit.

Cel puţin în centrele universitare mari şi de tradiţie, calitatea proaspeţilor studenţi se îmbunătăţeşte după ce o modă nouă îi cucereşte pe adolescenţii studioşi: ei nu mai pleacă la universităţile din Occident la care au fost admişi. Constatăm, la Cluj, că vârfurile promoţiei liceale 2017 au dat facultăţile de afară pentru cele din oraş. O absolventă de 10 de la Racoviţă, olimpică naţională la Română a ales să urmeze Filologia la Babeş-Bolyai. Şefa de promoţie de la Coşbuc a reuşit la Medicină, la UMF. Din Şincai, liceu cu promovabilitate sută la sută la Bacalaureat în ultimii ani, doar patru absolvenţi au plecat la universităţi din afară. Anul trecut fuseseră 15.

De unde vine această inversare a priorităţilor academice în cazul celor mai buni absolvenţi clujeni de liceu? Unul din motive ţine de atractivitatea oraşului şi de vitalitatea mediului academic, cel mai animat din ţară. Pe de altă parte, forţa hipnotică a Occidentului este slabă pentru exponenţii unei generaţii obişnuite cu excursii de vacanţă bianuale în străinătate. Prestigiul în creştere al unei diplome obţinute la UBB, diploma de medic obţinută mai uşor la UMF decât afară, asta după reuşita la un examen de admitere crunt, şi posibilităţile bune de angajare ale inginerilor şi informaticienilor şcoliţi la UTCN, toate sunt argumente pentru ca vârfurile sistemului de educaţie preuniversitar să continue studiile în Cluj. Eventual ei vor combina studiile din ţară cu stagii, masterate şi doctorate în străinătate. Faptul că tinerii capabili şi dornici să aibă o carieră clădită pe o educaţie solidă aleg să înveţe în universităţile clujene este o noutate înviorătoare pentru Clujul universitar. Rămân, desigur, în funcţiune şi fabricile de diplome unde, printre altele, se instruieşte în majoritate şi viitoarea generaţie de politicieni. Dar şi aici lucrurile se îmbunătăţesc. Una dintre aceste întreprinderi, Bogdan Vodă, cu vechime de 20 de ani, se închide.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Herbstfest 2017- râuri de bere, kilometri de cârnați și dezbateri pe teme economice. Festivalul de Toamnă al Economiei Germane- Herbstfest organizat de Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord se apropie de cea de-a șasea ediție, ce va avea loc în Piața Unirii, timp de trei zile, între 29 septembrie şi 1 octombrie. Pieței Unirii i se adaugă două locuri de desfășurare a evenimentelor aflate sub umbrela ”Zilelor Clujului German”: Aula Magna a Universității Babeș Bolyai și librăria Humanitas, acolo unde vor avea loc patru dezbateri tematice ai căror invitați sunt nume grele din toate domeniile, precum Ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt, Emil Hurezeanu, Dacian Cioloș, Moise Guran, Dragoș Anastasiu, Daniel Metz sau Cătălin Dorian Florescu. (Radu Hângănuţ)

ADMINISTRAȚIE. Conferința bunelor practici în administrație: De la reabilitare „cu forța”, la mobilitate și investiții în cultură. Reprezentanții administrațiilor a patru orașe importante din România s-au întâlnit, duminică, la Cluj pentru a face un schimb de bune practici în vedere implementării unor proiecte de succes care pot fi replicate cu ușurință. Astfel, primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan, primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc și coordonatoarea departamentului programe ARCUB-Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, Raluca Ganea, au prezentat, fiecare, o serie de bune practici din administrațiile locale. (Cristina Beligăr)

DOSAR. Absolvenții de top nu mai pleacă la universități din afară 

• Sânziana Gădălean, boboc: „Pentru noi sistemul acesta nu a fost chiar atât de dezamăgitor încât să ne alunge”. Vine un moment în viaţa fiecărui elev când trebuie să decidă ce va face cu viaţa lui, dacă va urma sau nu o facultate. Dacă răspunsul este unul pozitiv, şirul de întrebări continuă: ce specializare va alege? ce anume i se potriveşte? va studia în ţară sau în afară? Nu e uşor să iei o decizie, cu atât mai mult o decizie bună. După BAC însă, nu este cale de întoarcere. Trebuie să dai dovadă de maturitate şi să iei, cum se spune, „taurul de coarne”, că doar nu degeaba ai absolvit „examenul maturităţii”. Generaţia actuală de boboci par însă ceva mai hotărâţi ca cei din generaţiile anterioare. Ştiu ce vor, ce le place şi spun acest lucru cu o sinceritate debordantă. Ştiu ce îşi doresc atât de la oraşul lor, cât şi de la ţara în care au crescut, iar dacă ţara nu va fi dispusă să le ofere ceea ce merită, sunt dispuşi să lupte pentru a o schimba. Prin educaţie, prin implicare şi nu în ultimul rând, prin muncă. (Maria Man)
• Arhitect  à la Cluj. Ioana Bolboacă este boboc al Facultăţii de Arhitectură şi Urbansim din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, specializare pentru care s-a pregătit intens timp de trei ani. Cu toate că s-a simţit uşurată când a văzut rezultatul admiterii, este conştientă că greul de abia acum începe. Greul, dar şi partea frumoasă a studenţiei. Ioana s-a acomodat cu oraşul încă de pe băncile liceului, când a ales să studieze aici, în detrimentul Braşovului, oraşul său natal. A ajutat-o mult faptul că fratele ei era deja clujean cu acte în regulă, astfel că i-a fost mult mai uşor să se simtă acasă în noul oraş. Pentru ea, perioada de acomodare a trecut. Locuieşte în centru, în apartamentul familiei, iar găsirea unui loc în cămin sau a unei chirii decente nu mai reprezintă o provocare.  (Maria Man)
• Migraţia absolvenţilor în cifre. Conform statisticilor oferite de conducerea Liceului Teoretic „Gheorghe Şincai” din Cluj-Napoca, în anul şcolar 2016-2017 din numărul total de 125 de absolvenţi doar patru au decis să îşi urmeze studiile în afara ţării, spre deosebire de anul şcolar 2015-2016, când dintr-un număr total de 120 de elevi, 15 au plecat la studii peste hotare. (Maria Man)
• Sistemul universitar românesc văzut din afară. Raluca Matei este în prezent doctorandă în psihologie și promovarea sănătăţii în rândul muzicienilor, sponsorizată de Arts & Humanities Research Council, la Royal Northern College of Music (RNCM), în Manchester, UK. Deţine două licenţe, atât în muzică, cât şi domeniul psihologiei şi un master în psihologia sănătăţii, absolvit la UCL. A studiat atât în ţară, cât şi în afară. Dizertaţia ei a fost publicată în BMC Public Health, obţinând eticheta „highly accessed”, în timp ce proiectele sale de promovare a psihologiei sănătăţii au primit Public Engagement Grant 2015 şi Research Seminar Grant 2015 oferite de Societatea Psihologilor Britanici. (Maria Man)
• Dispare Universitatea Bogdan Vodă! Fondată în anul 1992 ca instituție particulară de învățământ superior Universitatea Bogdan Vodă (UBV) din Cluj-Napoca își trăiește ultimii ani de existență. Sediul central din strada Grigore Alexandrescu (Mănăștur) a fost vândut unei alte instituții private de învățământ, Liceul Teoretic Creștin Pro Deo. Scandalurile din ultimii ani, în care au fost implicați mai mulți profesori ai UBV și numărul tot mai mic de studenți au determinat conducerea universității să decidă că este timpul ca porțile acesteia să se închidă. Practic anii ”universitari” 2017/2018 și 2018/2019 vor scoate ultimele generații de absolvenți ai UBV. (Patrice Podină)
• Organizaţiile studenţeşti, planuri la început de an. Create în jurul universităţilor, organizaţiile coordonate de studenţi au roluri bine determinate. Acestea oferă, dincolo de faptul că sunt piloni importanţi de consultare în luarea unor decizii la nivel de universitate, un mediu prielnic de dezvoltare personală pentru cei care aleg să se implice cu adevărat. Transilvania Reporter a aflat care sunt planurile studenţilor pentru acest an, cât de interesaţi sunt bobocii de voluntariat, dar şi ce au studenţii de câştigat dacă fac parte dintr-o astfel de organizaţie. (Maria Man)
• Peste 80% dintre absolvenţii UTCN reuşesc să îşi găsească un job în domeniu. Univeristatea Tehnică din Cluj-Napoca este din ce în ce mai atractivă pentru studenţi. Principalul motiv este procentul tot mai mare al celor care reuşesc să îşi găsească un loc de muncă pe piaţa clujeană, în domeniul tehnic, odată cu absolvirea facultăţii şi de multe ori, chiar din timpul studiilor. Transilvania Reporter a discutat cu Mirela Boţan,  Directorul Departamentului Imagine & Relaţii Publice din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca pentru a afla mai multe despre acest subiect, dar nu numai. (Maria Man)

CULTURĂ. Caritas se întoarce. Pe scena de la Reactor. Reactor de creație și experiment prezintă o nouă premieră în cadrul proiectului „Exerciții de democrație. Investigarea istoriei recente”, de data aceasta un spectacol care are ca punct de plecare cel mai mare joc piramidal din România și fenomenul care a luat amploare în jurul acestuia în anii ’90. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. În căutarea diversificării publicului: Solidaritate între „independenți” și teatrele de stat din Cluj. Dacă în urmă cu trei ani mișcarea artistică independentă din Cluj se întâlnea la discuții pentru găsirea unor soluții de „funcționare” pe o scenă concurențială, cu finanțare nesigură, astăzi trei companii independente de teatru și artă performativă, alături de cele două teatre de stat din oraș s-au solidarizat într-un parteneriat unic din care să aibă atât ele, cât și publicul de câștigat. (Cristina Beligăr)

FOTOREPORTAJ. Piezişa îşi aşteaptă studenţii. Cu câteva zile înainte de începerea noului an universitar, Piezişa îşi aşteaptă liniştită studenţii. Are un aer proaspăt de vară, nu de toamnă târzie. Amenajarea teraselor, un amestec între modern şi boem, e specifică unei staţiuni de pe malul mării, nicidecum Clujului. De la bază spre deal sunt câteva sute de metri unde găseşti de toate: de băut, de mâncat, de pariat, de dansat, de xeroxat sau chiar şi de lucrat, pentru că nu-i aşa, cine înţelege mai bine nevoile studenţilor, dacă nu chiar studenţii? În timpul anului universitar, Piezişa devine pietonală, fiind ocupată în proporţie de 90% de studenţi. Ceilalţi10% care o frecventeză sunt nimeni alţii decât nostalgicii vremurilor demult apuse. Piezişa nu este doar o stradă, e o stare de spirit. Nu există student care să nu fi pierdut măcar o noapte aici sau care să nu fi băut măcar o bere în „Vama” Clujului. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Summit european digital, la Talinn. Președinția estonă a Uniunii Europene organizează o întrunire la vârf cu privire la viitorul digital al societății europene. Un summit informal cu privire la viitorul digital al Europei va avea loc vineri, 29 septembrie, la Talinn, capitala Estoniei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Ziua Internațională a Muzicii: sărbătoare cu ritm și suflet. Muzica este un limbaj universal, iar pentru unii este chiar o stare de spirit. Muzica ne ajută să ne exprimăm sau să comunicăm fără cuvinte, fiind astfel un bun ”translator” între cei care nu vorbesc aceeași limbă – muzica este la fel pentru toți, intraductibilă. Sigur că fiecare țară se poate lăuda cu ritmuri proprii și cu artiștii săi, cu muzica sa. Dar muzica unește popoare, oameni diferiți. Iar pe acest considerent a luat naștere ideea unei zile speciale, care să o sărbătorească: Ziua Internațională a Muzicii, marcată în fiecare an pe 1 octombrie. (Mădălina Kadar)

SPORT. Falub al III-lea (mandat). Adrian Falub este antrenorul cu cele mai multe promovări în Liga 1. A reușit această performanță de patru ori, cu tot atâtea echipe. Falub a dus-o pe ”U” în primul eșalon, încă de la debutul lui ca antrenor (în sezonul 2006/2007). Tot de numele lui Falub se leagă și ultima performanță a ”Șepcilor roșii”, calificarea în finala Cupei României, după o așteptare de o jumătate de veac. Clujean de origine, Adrian Falub este genul de antrenor pe care niciun club din România (din Liga 1) nu l-a angajat decât atunci când situația era disperată. Modest și deloc vorbăreț, Falub a lăsat lucruri frumoase în urmă, oriunde a antrenat. Doar plecarea de la UTA, ultimul club cu care era sub contract înainte de a prelua Universitatea, s-a produs în alte condiții decât cele obișnuite. (Patrice Podină)