Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: Clujul nespălat

O plimbare prin centrul Clujului este un exerciţiu de dezgust. Poate celor care iau modele de comparaţie doar din spaţiul naţional, capitala Ardealului le pare mai spălată decât alte oraşe. Dar, după toate standardele urbane din ţările civilizate, Clujul este un oraş murdar. Mizerabil chiar.

Primăria oraşului este o instituţie cucernică şi a promis că va spăla oraşul până la Paşti. Apar sporadic lucrători de la salubritate care stropesc străzile cu un furtun racordat la o autocisternă. Trotuarele rămân nespălate, doar n-or să ude pietonii. Şi efectul spălării străzilor e discutabil. Majoritatea gurilor de canal cu grilaj au dispărut. În locul lor sunt guri de canal moderne care au însă dezavantajul că nu lasă apa să se scurgă. La fel, mizeria, care suferă astfel doar inconvenientul de a fi mutată dintr-un loc în altul de jetul de apă al spălătorilor.

O altă situaţie de tot râsul este cauza aspectului respingător al trotuarelor reabilitate din centrul oraşului. Firma de salubritate care le deserveşte a achiziţionat un utilaj de spălare cu presiune şi abur, în ideea de a curăţa mizeria cronică impregnată în granit. Atât că suprafaţa respectivă şi mai ales nisipul dintre dale nu rezistă presiunii şi maşina este inutilizabilă. Încă o dată, Clujul se arată rezistent la spălare.

Autorităţile locale nu acordă prioritate curăţeniei oraşului. Bugetul pentru curăţenie stradală a scăzut cu aproape 3 milioane de lei în 2016 faţă de 2015. Nu sunt deocamdată date privind bugetul din 2017, dar surse din administraţie spun că s-a ajuns la situaţia mizerabilă din prezent pentru că firmele de salubritate nu au primit comenzi de execuţie de lucrări. Dacă primăriei îi pot fi imputate nepriceperea şi indiferenţa, nu trebuie uitat că răspunderea principală pentru murdăria stradală este a celor care o produc. Clujenii needucaţi şi nespălaţi care-şi aruncă până şi canapelele în Someş ar trebui să dea socoteală faptului că oraşul este o capitală a ciorilor şi şobolanilor. Dar cine să le ceară socoteală celor mulţi?!

DOSAR.  Oraşul îndrăgit de ciori şi şobolani

• Clujenii şi curăţenia. Clujul este un oraş „cât de cât curat” sau unul „mizer”, în acelaşi timp, depinde doar pe cine întrebi. Am vrut să vedem ce părere au clujenii despre curăţenia din oraş, despre modul în care se implică autorităţile locale în această problemă, despre felul în care firmele de specialitate gestionează acest subiect, dar şi care ar fi soluţiile pentru ca oraşul să fie într-adevăr unul de cinci stele şi la aspectul curăţenie. (Maria Man)
• Curățenia de primăvară, îngreunată de zonele cu șantiere. Pentru că primăvara și-a intrat aproximativ în drepturi, firmele de salubritate au ieșit pe străzile arondate pentru a aduce o mireasmă ceva mai proaspătă și pentru a pregăti străzile orașului de sărbătorile pascale. Firma Brantner, care are în grijă cartierele din estul orașului, a montat deja peste 1600 de noi coșuri de gunoi și promite că va termina procesul de curățenie până la începutul lui aprilie (Radu Hângănuţ)
• Noaptea cureți, dimineața e la loc. Curățenia de primăvară a început în forță pe data de 3 martie la Cluj-Napoca. Transilvania Reporter a discutat cu Adrian Niculescu, noul director al sucursalei Rosal Cluj-Napoca despre modul în care se desfășoară curățenia generală, despre modul în care clujenii întrețin sau nu curățenia din oraș, dar și despre reciclarea selectivă, un subiect sensibil la nivelul municipiului. (Maria Man)
• Clujul nu se lasă spălat! Poate v-aţi întrebat de ce în Germania sau prin alte ţări, străzile şi trotuarele sunt curate, lipsite de praf sau grăsimi îmbibate. Pentru că acolo se spală, se spală noaptea cu maşini speciale, cu detergenţi ecologici. Au apărut şi la noi trotuarele de granit, finisate, au apărut şi firme care au utilajele necesare pentru curăţat, dar autorităţile nu au apelat niciodată la ele. Ba mai mult, au refuzat propunerile lor. Deşi trotuarele sunt murdare, praful sufocă oraşul iar băncile sunt lipicioase, spălatul spaţiului public pare un moft de care nu se ocupă nimeni. (Ruxandra Hurezean)
• Primăria promite că până de Paşte oraşul va fi curat „lună”. La început de primăvară Clujul arată cam ca după război, fiind plin de gunoaie şi mizerie. În ultimele zile, din fericire, prin cartiere au început să apară măturătorii şi maşinile de salubritate care mătură mecanizat şi spală praful şi mizeriile care s-au adunat în straturi groase peste iarnă. Despre cum se va „spăla” faţa oraşului până la sărbătoarea Paştelui, pe cele peste 600 de străzi date în grija celor două companii de salubritate cu care are municipalitatea contract, dar şi despre alte planuri de curăţenie ale municipalităţii, am vorbit cu city managerul Clujului, Gheorghe Şurubaru. (Claudia Romitan)
• Spațiile verzi din Cluj-Napoca, „dormitor” pentru ciori și șobolani. În fiecare seară, dinspre groapa de gunoi de la marginea Clujului, cârduri de mii de ciori se îndreaptă spre oraș. La sol, tot după lăsarea întunericului, parcurile și mai ales zonele cu tomberoane mișună de rozătoare, unele mari cât o pisică bine hrănită. În oraș, printre blocuri, cele două specii au parte de adevărate festinuri pantagruelice, spune Ioan Coroiu, conferențiar la Facultatea de Biologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai. (Radu Hângănuţ)
• Orașul meu, orașul nostru…curat. Sunt două tipuri de probleme legate de curățenia orașului: cea administrativă, a colectării și depozitării resturilor menajere, a gunoaielor, cu momentele ei de criză cum se întâmplă în prezent, și unde înafară de superficialitate, incompetență, e vorba (foarte probabil) și de interese individuale și grupale; a doua chestiune este lipsa de curățenie endemică, curentă, de fundal, mizeria noastră stradală cea de toate zilele. (Petru Iluț)

CULTURĂ. „Motanul Încălțat”, spectacolul pentru copii cel mai bine finanțat după Revoluție. După o absență de peste două decenii, îndrăgita poveste a Motanului Încălțat revine pe scena Operei Naționale din Cluj într-o montare originală de teatru în ramă, în regia lui Traian Savinescu, după o muzică semnată de Cornel Trăilescu. (Cristina Beligăr)

Un Centru Cultural Evreiesc pentru posteritate. Sinagoga evreiască de pe strada Horea din Cluj, nr.21-23, va intra anul acesta într-un amplu proces de reabilitare, ca parte a unui proiect care implică înființarea unui Centru Cultural Evreiesc care să reunească mai multe clădiri cu funcționalități distincte. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Deasupra Clujului, cu cel mai tânăr pilot de balon cu aer cald din România. Nu este omul căruia să-i spui că un lucru se poate face doar într-un singur fel și, mai mult ca sigur, nu se numără printre cei care așteaptă ca lucrurile să se întâmple de la sine. În 2016, la 22 de ani, Bogdan Alex a devenit cel mai tânăr pilot de balon din România fiind unul dintre personajele principale din povestea balonului cu aer cald care, în ultimele luni, a putut fi văzut pe cerul senin al Clujului din orice unghi al orașului priveai. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. YeParking- aplicația care face pace în războiul „ai parcat ca un bou”. În municipiul Cluj-Napoca, autoritățile locale raportează un număr de aproximativ 40.000 de locuri de parcare. Cele din zonele rezidențiale aparțin abonaților, în aceste zone există deseori instituții publice, spitale, magazine, restaurante sau parcuri la care merg cu mașinile persoane care ajung fără să vrea în situația de a parca neregulamentar pe trotuar sau de a ocupa un loc cu abonament. În viitorul foarte apropiat, în acest lanț al slăbiciunilor ar putea să intervină cu succes aplicația YeParking, o idee realizată de o echipă de patru clujeni de la Digital Republic care să rezolve problemele cu parcările, dar să îi împace și pe posesorii de abonamente, care se trezesc zilnic cu locurile ocupate și sunt nevoiți să ceară ajutorul Poliției Locale. (Radu Hângănuţ)

STIL. Între extravagant și natural. „Moda trece, stilul rămâne acelaşi” este moto-ul după care s-a ghidat Coco Chanel și pe care a încercat să îl insufle doamnelor și domnișoarelor din întreaga lume. Cu toate acestea, moda continuă să aibă un cuvânt important de spus în industria beauty, fie că vorbim despre creațiile vestimentare propuse de designerii marilor case de mode, fie că vorbim despre alte domenii care țin de frumusețe. (Maria Man)

DOCUMENTAR. 20 martie: Ziua în care ne răpesc extratereştrii. Mulţi dintre noi am urmărit cu sufletul la gură serialul „Dosarele X”. Mistere, ciudăţenii, întâmplări inexplicabile, personaje bizare… iar la finalul episodului ne puneam o mulţime de întrebări, înainte să revenim cu picioarele pe pământ. Ei bine, unii nu au revenit deloc. Organizează festivaluri cu tema Alien Abduction şi au instituit chiar şi o sărbătoare cu acest nume: Extraterrestrial Abductions Day sau Alien Abduction Day – Ziua răpirilor extraterestre, pe 20 martie. Nu se ştie cu precizie cine a instituit această zi, dar se pare că a devenit populară începând cu anul 2008, datorită festivalului cu acelaşi nume care se desfăşoară în Toronto, Canada. (Mădălina Kadar)

SPORT. A strălucit doar o vară . Se întâmpla într-o vară, prin 2003. Onişor Nicorec, un blond născut în Târgu Lăpuş (Maramureș), a câştigat concursul „Drumul spre glorie” în dauna a 5.000 de concurenţi. Talentul lui avea să-l ducă unde cei mai mulți dintre copii nici nu îndrăznesc să viseze, la Ajax Amsterdam. Nu a confirmat. (Patrice Podină)

Dinainte promovați, dar departe de Liga 1. Universitatea Cluj a început în forță returul din liga a IV-a, echipa lui Marius Popescu câștigând cu 14-1 în fața formației Viitorul Mihai Georgescu. Scorul nu trebuie să ne impresioneze totuși, nici performanța incredibilă (și cel mai probabil unică în fotbalul românesc), a lui Brian lemac care a marcat de opt ori în meciul cu pricina. (Patrice Podină)