Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Clădirile Clujului, învinse de secolul XXI”

Cad zidurile Clujului. La propriu, şi nu la figurat. În urmă cu o săptămână balconul unei clădiri de pe strada Memorandumului numărul 2 s-a prăbuşit cu totul. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Dar acesta este doar un exemplu, din mulţimea de cazuri similare, în care clădirile monument ale oraşului depun tot mai des, în ultimii ani, armele în faţa trecerii necruţătoare a timpului şi a nepăsării şi neputinţei proprietarilor şi autorităţilor. Oamenii care locuiesc în centru nu au bani să facă reparaţii costisitoare la clădiri-monument, unde standardele sunt foarte stricte, potrivit legii. Aceeaşi lege care nu permite autorităţilor să intervină, dacă nu e proprietara acestor clădiri.

Din acest cerc vicios nu s-a găsit deocamdată nicio ieşire. Aşa că programul de reabilitare a clădirilor din centru, anunţat cu mult aplomb în urmă cu doi ani de primarul Emil Boc, a rămas pur şi simplu la nivel de declaraţii. Din cele 100 de clădiri ce trebuiau reabilitate până în 2014 şi celelalte 400 care trebuiau să fie gata până anul viitor s-a ales… praful. Deşi primăria propunea un parteneriat cu proprietarii, în care municipalitatea să acopere costul integral al lucrărilor, iar în termen de 10 ani aceştia să returneze 80% din valoarea lucrărilor, s-au înscris foarte puţini în program. Şi totuşi până acum nu s-a aplicat nicio sancţiune. Dar ştacheta a coborât extrem de jos. Acum se speră doar că, în această vară, vor începe lucrările la măcar la şase asemenea clădiri. Rămâne de văzut cât vor mai rezista zidurile oraşului care între timp o ţine într-o petrecere fără sfârşit.

Sumarul ediției: 

ACTUALITATE. Boc acuză Consiliul Județean: „Am fost tras pe sfoară!”. Primarul municipiul Cluj-Napoca, Emil Boc, a ieșit din nou la atac împotriva Consiliului Județean Cluj pe tema gunoaielor. Boc susține că nu se mai bazează pe soluțiile oferite de „specialiştii” CJ Cluj, care l-au dezamăgit în repetate rânduri și că, dacă e lăsat să scoată municipiul Cluj-Napoca din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, din care face parte și Consiliul Județean Cluj, dar și toate comunele din județ, le poate oferi clujenilor o soluție pe termen lung și anume, un incinerator care să rezolve pe cel puțin zece ani problema deșeurilor. (Maria Man)

AFACERI PUBLICE. Primarii se ceartă, gunoaiele rămân. Nicio săptămână la Cluj fără un episod din „telenovela deșeurilor”. Colegiul prefectural care a avut loc în această săptămână a fost prilej pentru o nouă dispută între administrația județeană și, de această dată, reprezentanții primăriilor din judeţul Cluj, care se plâng că, spre deosebire de Cluj-Napoca unde deșeurilor și-au găsit o „casă” la Oradea, comunele lor nu au nicio soluție, astfel că localnicii rămân cu gunoaiele în curte. (Radu Hângănuț)

DOSAR. Să cânte muzica peste balcoanele care cad.

• Marea refaţadizare: zero clădiri renovate, şase acorduri. La doi ani de la anunţarea cu surle şi trâmbiţe a programului „marea refaţadizare”, rezultatele concrete sunt mai mult decât dezamăgitoare. În locul celor 101 clădiri din centrul istoric, aflate în stare gravă de degradare, care la această oră ar fi trebuit predate la cheie, renovate, primăria se poate „lăuda” cu acordul obţinut pentru şase clădiri. Lucrările efective ar urma să înceapă „cât mai repede”, posibil în această vară. (Claudia Romitan)
• Szabolcs Guttmann, arhitect:  „Ne zbatem în Cluj să înțelegem că un proiect pentru o casă veche nu este menirea oricui”. Arhitectul Szabolcs Guttmann, președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice a explicat pentru Transilvania Reporter care este piedica în realizarea lucrărilor de protejare și intervenție asupra clădirilor din centrul vechi al orașului Cluj-Napoca. Arhitectul a adus în discuție problemele care blochează începerea oricăror lucrări atât prezente cât și viitoare în Cluj, explicând că în România, în continuare, specialistul este ultima verigă din lanț. (Cristina Beligăr)
• Clădirile cad, proprietarii așteaptă salvarea de la Primărie. La o săptămână după ce o bucată din balconul unei clădiri de pe strada Memorandumului s-a prăbușit, în curtea interioară a construcției e liniște și pace. Vânzătoarele de la magazinele situate la parter pășesc cu grijă prin curte, iar șoferii parchează în continuare mașinile sub balcon, chiar dacă structura arată ca după un război. Tot ce a reușit până acum Primăria să facă a fost să curețe molozul și să instaleze stâlpi de susținere a unei părți din balcon și să promită, din nou, că în cel mai scurt timp vor începe lucrările de renovare a clădirii vechi de mai bine de 200 de ani. (Radu Hângănuț)
• La pas prin….oraşul cu comorile prăfuite. Transilvania Reporter a făcut un scurt periplu prin oraş pentru a vedea starea actuală a câtorva dintre cele mai cunoscute clădiri cu valoare istorică a Clujului. Sunt doar câteva exemple din zecile de clădiri care dau culoare oraşului. Unele se află într-o stare deplorabilă, altele pot fi exemple de bună practică. (Elena Gădălean)

POVESTEA NESPUSĂ. Gardurile Untold împart Clujul în două. Gardurile au revenit în spațiul public din Cluj-Napoca și divizează din nou orașul, la propriu și la figurat. De o parte sunt cei care contestă legitimitatea unei măsuri care le restrânge accesul la propriul oraș, de cealaltă, cei care spun că organizarea unui eveniment de amploare nu se poate face fără anumite sacrificii. (Cristina Beligăr, Radu Hângănuț)

CULTURĂ. UNTOLD, la start. Prima ediție a unuia dintre cele mai așteptate festivaluri din acest an, UNTOLD Festival ia startul joi după-amiază la Cluj. Astfel, în perioada 30 iulie-2 august artiști de renume vor urca pentru prima dată pe aceeași scenă: Avicii, Armin van Buuren, David Guetta și Dimitri Vegas&Like. Alături de ei, pe cele opt scene ale festivalului vor urca peste 170 artiști internaționali și naționali, dintre care: ATB, Fedde le Grande, Tinie Tempah, John Newman, Patrice, Dj Premier, AronChupa, Foreign Beggars, Wilkinson, ANDYC, Tom Odell, John Digweed, Sharam, Nic Fanciulli, Satoshie Tomiie, Duke Dumont, Michael Calfan, Lost Frequencies, Gentleman și Gramatik.

REPORTAJ. Golf și informatică, rețeta de milioane pentru o companie din Cluj. Sunt tineri, școliți în laboratoarele de genii ale celor de la Microsoft sau Google și au reușit să pună pe picioare o idee care acum valorează milioane de dolari. Cu o afacere de familie ce pornise ca un simplu SRL-D, Flavia și Alex au dezvoltat în compania lor, TakeOff Labs,   o aplicație destinată cluburilor și jucătorilor de golf. După șapte ani de la prima inițiativă, aplicația lor este acum tot mai aproape să devină lider mondial în cluburile de golf pentru amatori. Softul oferă scoruri în timp real, posibilitatea de a socializa, de a organiza evenimente și de a descoperi latura mai puțin exclusivistă a golfului, un sport care astfel, şi prin intermediul clujenilor de la TakeOff Labs, are șanse mai mari să devină un sport de masă. (Radu Hângănuț)

TINERII CLUJULUI. Tinerii Clujului. Alexandra Felseghi, regizor: Îmi doresc mai multă încredere acordată tinerilor şi mai puţină birocraţie

Este clujeancă, a studiat pianul la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, iar în 2009 a absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune la specializarea regie de teatru. În 2011, împreună cu mai mulți colegi de facultate, înființează compania independentă de teatru, film și evenimente, Create.Act.Enjoy, încercând să construiască un cadru în care să își profeseze meseria fără compromisuri. (Cristina Beligăr)

RELIGIE. Postul Sfintei Marii începe cu o zi mai repede. În biserica ortodoxă şi în cea greco-catolică, joi seara, 30 august este lăsata secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului. De obicei  începe pe 31 iulie şi el durează până în ziua de praznic care este 15 august. Când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai repede. Este situaţia din acest an. Trebuie spus că postul se prelungeşte şi în ziua sărbătorii când ea cade miercuri sau vineri numai că se fac dezlegari la untdelemn, peşte şi vin. (Elena Gădălean)

REGIONAL. „Autoservire din gospodărie pentru oameni cinstiți”

Brașoveanul Erwin Albu este inițiatorului unui experiement inedit, „Autoservire din gospodărie” care promovează, dincolo de produsele naturale cultivate în grădina țăranului român, oamenii cinstiți. Bărbatul a instalat în fața curții sale din municipiul Codlea o măsuță unde sunt expuse fructe, legume, flori, miere sau diferite tipuri de dulcețuri, invitându-i pe trecători să se servească cu ceea ce doresc. Trecătorilor li se pune la dispoziție și o bicicletă cu care să își transporte produsele acasă. Autoservirea a ajuns celebră pe plan național, atât datorită ideii promovate, cât și din cauza autorităților locale, care au decis să îl sancționeze imediat pe inițiatorul experimentului, pe motiv că nu plătește nicio taxă adminitrației, deși desfășoară activități pe spațiul public.  (Maria Man)

DESTINAȚIE. Nisipurile de Aur, noul litoral românesc

Prima senzație pe care o ai când ajungi la Nisipurile de Aure că nici nu ai trecut granița, întrucât limba maternă răsună din toate părțile, fiind completată pe alocuri de dulcele grai moldovenesc al fraților de peste Prut, românii și moldovenii „acaparând” peste 50% din litoralul bulgăresc. Situată la 17 kilometri de centrul orașului Varna, stațiunea al cărui nume are la bază o legendă veche a locului, este deopotrivă o oază de relaxare sau o adevărată „bombă” de distracție, depinde doar de așteptările fiecăruia: dacă la periferie e liniște, cum înaintezi spre centru, „nebunia” e la ea acasă, iar oferta de cluburi e consistentă. (Maria Man)

DOCUMENTAR. J.K. Rowling: de la șomeră la miliardară, prin magie

În urmă cu 50 de ani, pe 31 iulie 1965, în orășelul britanic Yate din Gloucestershire, la câțiva kilometri de Bristol, se năștea Joanne, prima fiică a familiei Rowling. Nimeni nu ar fi bănuit, probabil, că Joanne va deveni una dintre cele mai cunoscute scriitoare ale lumii – poate doar sora ei mai mică, Dianne, căreia ”Jo”, așa cum era alintată, îi scria povești speciale, cu personaje fantastice. (Mădălina Kadar)

SPORT. Răzvan trăiește visul american

Statele Unite ale Americii rămân tărâmul la care cei mai mulţi dintre pământeni doar visează. Indiferent din ce colţ al lumii, oamenii îşi doresc să ajungă fie şi doar în vizită în SUA. Pentru sportivi acest vis poate fi mai uşor de realizat, iar exemple de mari fotbalişti celebri care au ales să joace în campionatul nord-american de „Soccer”, cum numesc jurnaliştii de peste ocean sportul rege, sunt cu nemiluita, pornind de la marele Pele în 1975 şi terminând în 2015 cu legendarul căpitan al lui Liverpool, Steven Gerard. Printre aceştia se numără şi Răzvan Cociş, fotbalist crescut de Universitatea Cluj, şi fost internaţional al României. La 32 de ani, cel poreclit în copilărie „bolo” (de la bolovan n.a.) îşi trăieşte visul american. (Patrice Podină)