Nu ratați noul număr Transilvania Reporter „Ambuteiaj de idei pe centura viitorului”

Două proiecte de anvergură, care ar rezolva probleme serioase cu care se confruntă Clujul, bat pasul pe loc de ani de zile: spitalul regional de urgenţă şi centura metropolitană. În ultimele luni diverse autorităţi, centrale, judeţene şi locale s-au întrecut în a transmite declaraţii că aceste proiecte avansează. Realitatea: suntem tot la stadiul de studii.

Într-un răspuns acordat ziarului Transilvania Reporter, Ministerul Sănătății a explicat faptul că, în prezent, se lucrează la elaborarea documentației aferente Spitalului Regional din Cluj, iar studiul de fezabilitate trebuie terminat până în primul trimestru din 2018. De asemenea, potrivit oficialilor guvernamentali, în cadrul proiectului se discută atât cu autoritățile locale cât și cu reprezentanții Băncii Europene de Investiții. Între timp, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj nu are nicio idee pe unde va trece centura metropolitană a Clujului, dar directorul acestei instituţii recunoaște că a auzit de faptul că se ia în discuție o conectare a noului drum cu spitalul regional, astfel încât ambulanțele să nu rămână blocate pe E 60. Pe unde va merge centura însă? Logica spune că prin partea sudică a orașului, însă site-ul Ministerului Transporturilor are o altă abordare: chiar în masterplanul de transport, centura trece prin nord, direct pe aleile Muzeului Apei de la ieșirea din Cluj-Napoca.

Cu alte cuvinte, ideea este luată în calcul, atâta tot că de proiect se ocupă autoritățile locale, Ministerul Transporturilor, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj. La fel ca orice copil cu foarte multe moașe, nici „copilul-centură” nu o duce prea bine: nimeni nu știe exact nici pe unde-ar fi traseul, nici când începe și nici când se termină.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Revoluţia fiscală capitalistă a PSD. Guvernul a aprobat miercuri prin OUG modificările la Codul Fiscal, puternic contestate de patronate, sindicate şi preşedintele Klaus Iohannis care le-a calificat drept „o mega-ţopăială fiscală”. PNL a anunţat că va depune o moţiune o cenzură.

DOSAR. Orașul neîncheiat: fără centură, fără spital 

• Adela Golea, Medic-şef UPU-SMURD Cluj: „Aștept de 25 de ani să se construiască Spitalul Reginal de Urgență”. Spitalul Regional de Urgență este unul dintre proiectele despre care s-a vorbit poate cel mai mult în ultimii ani, fără însă a se pune vreo cărămidă efectiv în acest sens. După preluarea terenului pe care acesta urmează să fie construit de către Ministerul Sănătății, speranța ne surâde din nou. Transilvania Reporter a discutat cu Adela Golea, Medic-șef Unitatea Primiri Urgențe Cluj-SMURD Cluj pentru a vedea de ce este atât de necesar acest spital și care sunt principalele probleme pe care le are secția pe care aceasta o conduce în momentul de față. (Maria Man)
• Un prim ambuteiaj printre hârtiile spitalului şi ale centurii. În martie 2018 am putea avea studiul de fezabilitate pentru Spitalul Regional Cluj și, spune comisarul pentru Politică Regională a Comisiei Europene, Corina Crețu, că lucrările ar putea fi încheiate în 2023. „Documentația pentru Spitalul Regional din Cluj este în curs de elaborare”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății. (Radu Hângănuţ)
• Epopeea unui an a Spitalului regional de urgenţă Cluj. Pe 6 septembrie, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, şi ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, au convenit asupra următoarelor etape privind construcţia celor trei spitale regionale, cu fonduri europene, în urma unei întâlniri pe care au avut-o miercuri la Bruxelles. Discuţia a avut ca subiect stadiul implementării proiectelor finanţate cu fondurile politicii de coeziune în domeniul sănătăţii, iar cei doi înalţi oficiali au convenit asupra unui calendar de implementare a proiectelor celor trei spitale regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova, cofinanţate prin Programul Operaţional Regional. (Marius Avram)
• Spitalul regional de urgenţă nu se poate face fără centura metropolitană. Centura metropolitană este cel mai “râvnit” proiect de către municipalitatea clujeană în acest moment. Reprezentanţii primăriei spun că realizarea acestei centuri, chiar dacă într-un orizont de timp de câţiva ani, ar rezolva aspecte importante privind descongestionarea traficului la intrarea dinspre Floreşti în Cluj-Napoca şi apoi pe partea de sud a oraşului. Şi în plus, de realizarea sa depinde şi un alt proiect major, spitalul regional de urgenţă. (Claudia Romitan)

CULTURĂ. Cosmin Stănilă, actorul senin, muncitor și curios din generația confuză și solitară. Cosmin Stănilă este un tânăr actor pentru care anul 2017 a fost, până acum, unul foarte plin. Și-a luat licența la Facultatea de Teatru din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a jucat în spectacole din școală care apoi au fost invitate în mai multe festivaluri și, de curând, a fost angajat la Teatrul Național din Cluj. Chiar dacă împarte norma cu un alt coleg de-al său, Radu Dogaru, șansa de a juca cel puțin o stagiune pe scena teatrului clujean este mai mult decât ar fi sperat în urmă cu câteva luni. Momentan, setea lui pentru teatru este destul de calmă. Nu e nici chiar ca în deșert, spune el, ci e așa un fel de… ,,abia aștept să mă bucur de berea aia după o zi de muncă”. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. „Dorian”: Despre sfârșitul lumii, sau ce înseamnă să te arunci „în aer” din plăcerea de a dansa. Un actor, un covor de scenă de patru metri pătrați și anunțul venirii sfârșitului lumii în următoarele 24 de ore. Spectacolul de dans contemporan „Dorian”, prezentat pe scena Sălii Studio a Teatrului Maghiar de Stat Cluj în data 7 noiembrie, în două reprezentații succesive, este construit în jurul actorului George Albert Costea, respectiv a poveștii lui Dorian, un bărbat care își duce viața între serviciu și casă, un singuratic și care, într-o dimineață, vede știrea, care rulează pe toate canalele TV, că lumea se va sfârși în aproximativ 24 ore. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Parcările din Cluj intră sub lupa IT-iștilor clujeni. Potrivit unor studii realizate în 2015 de către compania PITECH +PLUS, 30% dintre mașinile aflate la un moment dat în traficul din Cluj-Napoca nu se deplasează cu un scop anume, ci caută un loc de parcare. Problema parcărilor nu este doar a autorităților, în condițiile în care, spune  președintele Cluj Hub, angajații din companiile private se plâng la rândul lor că locurile din parcările clădirilor de birouri sunt prea puțin. Astfel, maratonul de programare din cadrul evenimentului TechFest a ajuns, chiar fără să vrea, să abordeze pe larg această temă, iar programatorii au venit cu mai multe soluții pentru administrația locală. (Radu Hângănuț)

COMUNITATE. Nevoile speciale ale unui sistem neglijent. Ana este elevă în clasa întâi. Doamna învățătoare a văzut în repetate rânduri că are un ritm de învățare mult mai lent decât restul copiilor, dar acesta trebuie să predea într-un ritm constant și nu se poate ocupa doar de ea. Mihai are Sindromul Down. El are nevoie să i se explice de mai multe ori o cerință. Ce se întâmplă cu acești copii? Dacă nu se va interveni la timp, Ana și Mihai, se vor pierde pe parcurs. Ca ei sunt mulți alți copii încadrați în școlile de masă, copii cu nevoi speciale diverse, care necesită atenție din partea unui specialist. Problema este că specialiștii sunt mult mai puțini decât nevoile reale care există în școli, iar legislația mai mult încurcă, pe alocuri, în loc să ofere soluții reale pentru elevii cu nevoi speciale și pentru specialiștii care se luptă să îi recupereze. Vă invităm să facem o radiografie rapidă a sistemului de învățământ și să vedem care sunt nevoile speciale ale acestuia. (Maria Man)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ. Realitatea virtuală, un business ideal pentru cei mai tineri dintre anteprenori. Primul club de realitate virtuală din România, Virtual Reality Cluj, deschis anul trecut la Cluj-Napoca, a fost achiziționat de curând de Vlad Adochiei, un student de anul I din Cluj-Napoca, un tânăr cu inițiativă care are planuri mari în ceea ce privește modul în care tinerii se raportează la realitatea virtuală. Mai mult decât atât, acesta și-a propus să achiziționeze o serie de aplicații care pot fi utilizate în școli, în cadrul procesului de învățare, pentru a face unele materii mult mai atractive. Are în plan să înceapă demersurile în acest sens cât de curând, dar nu înainte de a onora toate contractele cu care a venit la pachet primul său business, pe care l-a achiziționat, spune el, cu ajutorul unor fonduri europene. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Tudorel, sfătuit de la Bruxelles. Comisia Europeană dorește ca Bucureștiul să obțină avizul Comisiei de la Veneția pe legile privind numirea procurorilor-șefi și abuzul în serviciu. Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, i-a recomandat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în întrevederea avută marţi la Bruxelles, să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt și privind definirea abuzului în serviciu. (Bogdan Stanciu)

Marele Zid Chinezesc: una dintre marile minuni ale lumii. Una dintre cele șapte noi minuni ale lumii și una dintre cele mai impresionante construcții din istorie, Marele Zid Chinezesc are o poveste lungă și interesantă. Pe 10 noiembrie 1970 a fost introdus în circuitul turistic, iar de atunci a fost vizitat de milioane de oameni, în fiecare an. Marele Zid Chinezesc are o lungime de 21.196,18 kilometri, conform unor măsurători care au durat cinci ani și al căror rezultat a fost dat publicității în 2012. S-a aflat, astfel, că acesta era de peste două ori mai lung decât estimările iniţiale (8.850 de km), bazate pe izvoare istorice. Explicația ar fi că măsurătoarea oficială, făcută de Administraţia Patrimoniului Cultural din China, include şi ruinele Marelui Zid Chinezesc, care nu au fost luate în seamă la estimările anterioare. De asemenea, cercetarea a relevat existenţa unui număr de 43.721 de situri de patrimoniu, de-a lungul Zidului. De altfel, structura este inclusă din 1987 în patrimoniul UNESCO. (Mădălina Kadar)

SPORT. Amicalul cu Turcia, o sărbătoare a fotbalului. Duelul istoric dintre primele reprezentative de fotbal ale României și Turciei își va derula, joi, 9 noiembrie 2017, episodul cu numărul 26. Prima confruntare a avut loc în urmă cu 94 de ani, la data de 26 octombrie 1923, la Istanbul. Și atunci, ca și acum, era o partidă amicală și s-a terminat la egalitate scor 2-2. De altfel cele mai multe întâlniri dintre cele două naționale au avut caracter amical (15 din 25). În statistici, ”Tricolorii” sunt în avantaj cu 12 succese față de numai 5 ale turcilor. Întâlnirea va consemna și revenirea lui Mircea Lucescu la Cluj, după mini-turneul din 2014, ca antrenor al lui Șahtior Donețsk. Cu ocazia acestui meci, ”Tricolorii” vor îmbrăca în premieră echipamentul cu noul logo al echipei naționale. Și pentru că întreg fotbalul românesc aniversează 100 de ani de existență (ediția 2017/2018 a Ligii 1 este centenară), Transilvania Reporter vă prezintă cifrele istorice ale fotbaliștilor clujeni care au purtat tricoul echipei naționale de fotbal a României. (Dan Bodea, Patrice Podină)