Nu ratați noul număr din Transilvania Reporter
Joi a apărut un nou număr al săptămânalului Transilvania Reporter. Principalul subiect este legat de vizita unei delegații de la celebrul muzeu londonez Tate Modern la Cluj. Spații ample sunt acordate și problemelor legate începutul școlii. Sumarul ediției:
PSD se adună la televizor ca să-l lanseze pe Ponta spre Cotroceni. Reprezentanţii social-democraţilor din toată ţara se vor reuni vineri în mediul virtual, într-un congres special, pentru a-l vota pe preşedintele lor, premierul Victor Ponta, drept candidat la Preşedinţia României. (Septimiu Avram)
Banii pentru reparaţii la şcoli, insuficienţi. Peste 100 de şcoli din judeţul Cluj nu au primit nici în acest an autorizaţie de funcţionare. Motivul? Nu au apă potabilă şi nici canalizare sau funcţionează în clădiri degradate. (Claudia Romitan)
Iar începe şcoala. Iar? „Ar fi bine dacă vacanţa de vară ar ţine încă două luni” aceasta este dorinţa majorităţii copiilor care vor începe în 15 septembrie un nou an şcolar. Pentru Alexandra şi Antonia, două surori dintr-o familie cu patru copii din Cluj-Napoca, începerea şcolii este privită fără entuziasm. (Cristina Beligăr)
Profa de zeci de 10 de la Şincai. Doamna profesoară Lucia Copoeru este „profă” de istorie la Liceul teoretic „Gheorghe Şincai”. În anul şcolar 2013 – 2014 a predat la toate clasele de a XII-a. În total 98 de elevi, 42 dintre ei au obţinut nota 10 la proba de istorie la Bacalaureat, iar 27 au luat între 9.50 şi 10. (Elena Gădălean)
Valentin Cuibus, inspector şcolar general: „Nu va fi un an uşor”. Şcolile din judeţul Cluj se confruntă în fiecare an cu aceleaşi probleme. Lipsa de fonduri pentru toate investiţiile necesare este doar una dintre cele mai importante, crede inspectorul şcolar general Valentin Cuibus, care spune însă şi că atunci când nu ai dascăli bine plătiţi care să fie motivaţi e greu să menţii cadrele didactice bune în sistem şi astfel să faci învăţământ de calitate. (Claudia Romitan)
„În educație trebuie să exersezi tot timpul simțul măsurii, al curajului și al răbdării”. Interviu cu Remus Pricopie, ministrul Educaţiei Naţionale, preluat, fragmentar, din revista „Sinteza”
Opinie Mircea Miclea: O școală pentru generația digitală. „…Ei sunt generația digitală, nativii digitali, cei care utilizează aplicațiile informatice ca și cum ar respira sau ar bea apă. Spre deosebire de ei, noi, ceilalți, suntem imigranți digitali: ne-am născut în lumi sărace în informații, unde informația era greu accesibilă, comunicarea costisitoare și limitată… ”
Alida Timar-Gabor, fizician: Cercetare de înaltă performanţă se poate face şi în România. Are doar 31 de ani şi a reuşit deja să obţină un premiu pentru excelenţă în cercetare într-un domeniu facinant, cel al Ştiinţelor Pământului şi al Ştiinţelor Spaţiale. Vorbim despre Alida Timar-Gabor, în prezent lector universitar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB, care a fost recent premiată pentru contribuţiile sale în domeniul datării prin luminiscenţă la prima ediţie a Premiilor Ad Astra (PAA). Evenimentul a evidenţiat rezultatele ştiinţifice remarcabile obţinute de candidaţi în ultimii cinci ani. (Cristina Beligăr)
Arta clujeană, în atenţia marilor muzee internaţionale. În perioada 8-11 septembrie a avut loc vizita în România a Comitetului de Achiziţii al Departamentului pentru Rusia şi Europa de Est al celui mai mare muzeu de arta contemporană din Europa – Tate Modern din Londra. (Cristina Beligăr)
Teatrele clujene îşi deschid stagiunile de toamnă. „Clovni extratereştri”, „Mein Kampf” „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, sau „Ferma animalelor” sunt doar patru dintre premierele puse în scenă la Teatrul Naţional din Cluj în stagiunea 2014-2015. (Cristina Beligăr)
Școala în Vanuatu, o vacanță nesfârșită în pădurea tropicală. Fără teme, fără lecții, fără stresul extemporalelor, fără uniforme și fără profesori. Pentru mulți copii astfel arată o vacanță perfectă sau chiar un sistem educațional perfect. Pentru noi este imposibil de conceput o astfel de școală, dar la celălalt capăt al lumii, în exoticul arhipelag vanuatez, scriitoare clujeană Hanna Bota a descoperit, printre altele, o alternativă educațională literalmente utopică pentru societatea civilizată în care trăim. (Radu Hângănuț)
Cernăuți. Amintiri austro-sovietice. Capitala Bucovinei este o revelație pentru toți cei care ajung – cel mai adesea din întâmplare – să o viziteze. Arhitectura „fin de siècle”, de inspirație austriacă, dă Cernăuțiului un iz occidental, cu nostalgii pentru România interbelică. Dar parfumul mitteleuropean este dublat de o solidă moștenire sovietică și post-sovietică, cu o infrastructură la pâmânt, blocuri comuniste în cartiere, sau troleibuze Skoda din anii 1960, care se târăsc pe drumurile proaste. (Bogdan Stanciu)
Pentru cine începe şcoala? 250 de milioane de copii nu ştiu să citească. 15 septembrie reprezintă o dată plină de semnificaţii pentru copiii din toate generaţiile – foşti sau actuali elevi. Este data începerii şcolii, ziua când vine toamna, iar vacanţa de vară se termină. Este ziua în care îmbrăcai uniforma, puneai ghiozdanul în spate şi porneai către şcoală, cu un buchet de flori în mână. Ghiozdanul putea fi cel de anul trecut, iar caietele erau simple, îmbrăcate în coperţi curate, cu etichete – pregătite în săptămâna premergătoare începerii şcolii. (Mădălina Kadar)
Dialog la firul ierbii cu Mircea Lucescu. O revedere cu Mircea Lucescu este oricând prilej de depănat amintiri. La vârsta lui (Mircea Lucescu a împlinit 69 de ani în această vară (n.a.) alţi bunici îşi plimbă nepoţii prin parcuri însă nea Mircea cum îl alintă tot românul este „mai verde” ca niciodată. Are o condiţie fizică de invidiat, iar o discuţie despre fotbal e ca o lecţie deschisă de istorie a acestui sport. La sfârşitul săptămânii trecute Mircea Lucescu şi-a adus bijuteriile de 24 de karate de la Şahtior Doneţk, la Cluj, pentru un miniturneu. Rezultatele, 3-3 cu CFR şi 2-0 cu ”U”, sunt mai puţin importante, dar „învăţăturile” lui nea Mircea sunt adevăruri rostite de cel mai titrat antrenor român din istoria fotbalului. (Patrice Podină)
Dorin, samuraiul zilelor noastre. Dorin Marchiş practică artele marţiale de mai bine de 30 de ani. Mai exact, în 1983 s-a apucat de karate tradiţional şi a câştigat o serie de competiţii de-a lungul anilor. Mai apoi, din întâmplare a pus mâna pe o carte de iniţiere în tainele unui stil de luptă în care şi-a dat seama că se regăseştetotal: aikido. După multă muncă şi studiu, clujeanul este acum sensei cu acte în regulă, recunoscut la nivel mondial, şi deţine centura neagră cu 5 dan. (Patrice Podină)