Neschimbarea la faţă a Transilvaniei de Nord

Aşa cum Clujul îşi schimbă foarte greu faţa la figurat – alegându-şi cam aceiaşi doi primari vreme de cel puţin 24 de ani (Gheorghe Funar şi cuplul Emil Boc/Sorin Apostu) -, tot aşa de greu îşi schimbă faţa şi la propriu.

Centrul oraşului nu este aproape deloc scos în evidenţă, deşi există numeroase clădiri valoroase din punct de vedere arhitectonic şi istoric. Alte oraşe transilvănene ne-au luat-o demult înainte în ceea ce priveşte amenajarea centrului, cu toate că ele n-au pretenţia de a fi nici capitală europeană a tineretului, nici capitală culturală europeană şi nici capitală a regiunii.

În cazul lor, aşa, ardeleneşte, au tăcut şi au făcut. În cazul Clujului până acum au fost doar vorbe, nu şi cuvinte care să zidească, cum ar spune creştinismul. Nici în alte oraşe din Regiunea Nord-Vest, poate cu excepţia Oradei, lucrurile nu stau mai bine.

Cluj. ProMisiune imposibilă

Pe 22 mai, primarul Emil Boc anunţa că Primăria Cluj-Napoca urma să demareze o amplă acţiune de reabilitare şi refaţadizare a aproximativ 150 de clădiri din oraş, cu o valoare a lucrărilor de circa două milioane de euro. Boc sublinia faptul că această acţiune ar face parte din demersurile de pregătire a proiectului Capitală Culturală a Tineretului 2015: ”Propun un proiect de refaţadizare şi reabilitare a clădirilor din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca în perioada 2013 – 2014. După ce am câştigat titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 trebuie să ne pregătim ca atare. Proiectul prevede ca Primăria să sprijine lucrările cu 20%, iar proprietarii să contribuie cu 80%. Dacă proprietarii nu realizează lucrările, noi le vom da amendă şi vom cere o ordonanţă preşedinţială de a efectua lucrările pe costul lor în totalitate, fără a avea posibilitatea de a-i ajuta cu cei 20%. În zona centrală există 101 imobile care trebuie refaţadizate, la care se adaugă alte 46 aflate într-o stare gravă şi care urmează să fie reabilitate. Costul estimativ al lucrărilor se ridică la două milioane de euro, din care Primăria va suporta 20%, adică 400.000 de euro”. El mai spunea că în cazul celor care sunt de acord cu refaţadizarea şi reabilitarea, Primăria va plăti costul integral al lucrărilor, iar proprietarii vor achita banii în termen de zece ani, perioadă în care pe imobil se va înscrie o ipotecă. Şi la prezentarea realizărilor unui an din noul său mandat de primar, Emil Boc amintea, printre proiectele imediate, şi de ”programul de refaţadizare a clădirilor din zona centrală a oraşului”.

Treabă de mântuială

Cel puţin la o primă vedere, nu se percepe nici o mişcare cu clădirile din zona centrală a Clujului, iar cum iarna e pe noi, probabil că nici n-ar mai fi posibil să se facă ceva în acest an. De altfel, dezinteresul autorităţii locale rezidă şi din faptul că cei care locuiesc în zona centrală nici măcar nu au fost contactaţi încă de municipalitate pe tema refaţadizării.

Cât de serioase sunt demersurile primăriei clujene rezultă şi din ceea ce s-a întâmplat în cazul clădirii în care se află Librăria Universităţii. În urmă cu mai bine de doi ani, în septembrie 2011, bucăţi desprinse de la un balcon erau să omoare nişte copii care treceau prin zonă. La presiunea opiniei publice şi la ameninţarea părinţilor copiilor respectivi, primăria a purces la refaţadizarea clădirii respective, dar deşi au trecut doi ani de la terminarea lucrărilor, încă nu s-a făcut recepţia lor. Mai mult, locatarii spun că lucrările efectuate sunt de proastă calitate şi că deja apar probleme. Kinga Benedek ne-a declarat că din unele părţi ale balcoanelor a început deja să cadă din tencuială şi că de pe un model de pe perete se vede clar cum se duce culoarea. De altfel, potrivit aceloraşi surse, lucrările de refaţadizare a clădirii au constat de fapt într-o peticeală a zonelor afectate şi în vopsire.

 ABC-ul reabilitării

Legat de reabilitare, Szabolcs Guttmann, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Transilvania consideră că orice ajutor dat cuiva în momentul reabilitării unei clădiri istorice poate să aducă efecte contrarii în momentul în care banii nu sunt verificaţi de oamenii de specialitate. Astfel, fără o consultare de specialitate de la nivel de proiectare până la execuţie, lucrurile pot avea rezultate totalmente contrare. „Iniţial era vorba să se facă o licitaţie în cadrul Primăriei, un pas foarte anevoios fiindcă beneficiarii au zis că nu vor să lucreze cu cel mai ieftin şi cel mai prost. Era problema cine vine şi ce condiţii trebuie să îndeplinească acel executant şi cine judecă potenţialul respectiv. Următorul pas era să vină beneficiarul cu executantul în care are încredere, dar nu neapărat cineva cu experienţă în monumente istorice, în case istorice, ci care nu are nici o restricţie în a face un deviz. Pe baza devizului respectiv primeşte proprietarul acel sprijin cu plăţi parţiale şi timp de zece ani dă banii înapoi. Cine verifică faptic că banii aceia s-au cheltuit pentru casă şi dacă au fost cumpărate materiale compatibile cu acea casă?”, întreabă Szabolcs Guttmann.

Potrivit acestuia, dacă lucrările de reabilitare se fac cu materiale care respiră, special gândite pentru structuri istorice clădirile au o garanţie până la 15 ani, altfel din doi în doi ani casele sunt semiruinate sau cojite. “Zugărveala pe bază de silicaţi, pe bază de var ar fi în regulă. Că sunt uşor mai scumpe aceste materiale decât o zugrăveală care nu respiră, e adevărat. Elementar este ca o casă veche să fie documentată cu toate degradările care există astăzi, ori altfel nu avem o monitorizare de unde am plecat şi unde am ajuns. O să vedem doar nişte materiale contemporane care se degradează. Dacă se face monitorizarea astăzi pe baza unei documentaţii, văd materialele cum s-au comportat, cine este constructorul cu manoperă adevărată etc. Din păcate această atitudine nu există, nici scriptic, nici faptic”, atrage atenţia preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Transilvania.

Nu de puţine ori, în România se practică anumite proceduri precum cea prin care Ministerul Învăţământului acordă sprijin Primăriilor sau şcolilor pe baza unor liste de devize. Indiferent dacă este monument sau nu, se face o netezire a valorilor şi structurile interne ale Primăriei  pun în operă exact ce dă Ministerul pentru a îmbunătăţi confortul termic al acestor clădiri. “Este aberant şi absurd de-a dreptul. Suntem apelaţi de directorii şcolilor care ne întreabă: avem un monument în curte. Se poate acoperi cu PVC? Cu toţii ştim că nu, însă vine hotărâre de la Minister că asta e o procedură posibilă, ieftină, cu bani publici. Noi ne dorim să fie o investiţie temeinică, nu una pe care politicienii o bifează. Trebuie să fim atenţi ca la nivel local să nu preluăm totul de la nivel naţional. O faţadă istorică înseamnă tâmplării, tencuieli şi zugrăveli adecvate”, spune Szabolcs Guttmann.

Salam de Sibiu şi varză a la Cluj

Arhitectul-şef al Sibiului în perioada în care oraşul a fost Capitală Culturală Europeană precizează că Sibiul a reuşit să se afirme în ceea ce priveşte centrul său istoric în primul rând datorită echipei din spatele acestor lucrări. “Am făcut 33 de faţade cu bani publici de la Ministerul Culturii. Am avut de la Primărie un Birou de Urmărire Planificare Oraş Istoric şi Monumente al oraşului Sibiu, a existat o colaborare cu Ministerul de Resort care avea atunci angajaţi cu care am putut participa de la licitaţie până la execuţie. În momentul în care lipsesc aceste elemente de bază, rezultatele pot fi catastrofale. Insistăm să existe şi la Cluj un sprijin doar cu oameni de specialitate şi astfel să aibă loc testarea inclusiv a constructorilor”, precizează Szabolcs Guttmann.

Casele sunt foarte diverse în centrul istoric din Cluj. Există cele vechi, modeste ca arhitectură dar cu probleme adânci în ceea ce priveşte igrasia şi cele cu probleme de structură. Altele, de o natură relativ mai bună dar cu decoraţii bogate realizate prin tehnici diferite. Potrivit lui Szabolcs Guttmann o restaurare de faţadă fără a repara şi acoperişul şi burlanul sau jgheaburile este ne neconceput. “La Sibiu proprietarii clădirilor au primit informaţia de la început în ce ar merita să investească în funcţie de starea clădirii. Poate că faţada este ultima după consolidare. Din cele 44 de case, zece dintre ele am considerat că nu este momentul să facem faţada până când nu am făcut măsurile de consolidare. Am lucrat o echipă complexă, fiindcă este imposibil ca fiecare asociaţie de locatari să facă asta. Este un interes public şi nu cred că pe baza unei HCL nu poate fi finanţat acest segment dacă vrem ca lucrurile să fie cu rezultat benefic”, explică arhitectul.

Szabolcs Guttmann a dat ca exemplu şi oraşul Alba Iulia, pe care îl laudă şi îl consideră o extremă a accesării fondurilor europene, ceea ce ar fi de dorit de la orice centru istoric cu probleme, de a găsi oportunitatea de a pune nu doar faţada la dispoziţia citadinului, ci centrul istoric prin valorile moştenite: ”Valorile nu sunt doar faţadele, ci inclusiv casele în sine şi spaţiile publice, mai ales spaţiul public unde nu mişună autovehicule. Asta a reuşit să susţină Alba Iulia la o cetate care acum zece ani nimeni nu ştia dacă oraşul are vreo şansă să aibă finanţare şi rezultate. E sigur că în Alba Iulia a trecut mult peste 50% din punct de vedere al calităţii lucrărilor. Au avut o strategie consecventă, au pornit de la 15 milioane de euro şi au ajuns la 150 milioane de euro şi încă insistă să termine lucrările pe care între timp au aflat că ar trebui să pună în valoare inclusiv elementele arheologice”.

El se miră de faptul că în ceea ce priveşte Clujul nu există o strategie coerentă de punere în valoare a centrului istoric: ”Am  rezerve cu privire la Cluj până când nu văd o iniţiativă în care specialiştii primesc rolul lor de specialişti. De şase ani sunt în Cluj şi încă sunt mirat şi nu înţeleg de ce acest oraş nu poate avea o strategie coerentă pentru centrul istoric şi sperăm că prin colaborările pe care le-am iniţiat din partea Ordinului Arhitecţilor Filiala Transilvania prin universităţile de vară prin care am strâns foarte multe materiale care vrem să nu fie doar o marfă de sertar ci în beneficiul oraşului pentru un concurs de idei, pentru a face o strategie pentru Cetăţuie prin conştientizarea valorilor care există”.

Potrivit acestuia, trebuie să fie folosiţi specialiştii şi în acest domeniu: ”Suntem totuşi centrul regiunii Transilvania şi nu putem crede că nu avem specialişti din vreun domeniu important, dar vedem că mulţi dintre ei nu au de lucru sau fac altceva decât ştiu. Dacă ne doare cum arată ambianţa noastră putem să focalizăm spre cei care ar putea să ne ajute şi aceste echipe să fie într-o colaborare cu administraţia locală. Pot pregăti concursuri , pot monitoriza urbanistic oraşul, pot focusa centrul istoric cu faţadele în funcţie de problemele pe care le are anual oraşul. Rafaţadizez când am o casă neadecvată zonei, noi avem de fapt faţade corespunzătoare zonei, degradate, care trebuie reabilitate. Refaţadizare este greşit folosit greşit termenul”.

Liberalii întreabă, primarul răspunde

Problema fardării clădirilor din centrul oraşului a devenit şi una politică, mai ales că oraşul intră tot mai mult în atenţia lumii prin evenimentele pe care le găzduieşte, inclusiv prin cele aferente desemnării drept Capitală Europeană a Tineretului 2015.

Liberalii clujeni atrag şi ei atenţia asupra faptului că Emil Boc nu se ţine de promisiuni şi i-au adresat mai multe întrebări: Câte clădiri istorice din zona centrală au fost reabilitate în perioada 2004-2013 din fonduri private şi câte din fonduri de la bugetul local?; S-a încheiat inventarierea clădirilor istorice din centrul oraşului? Când?; Dacă nu s-a încheiat, când se estimează că se va finaliza acest proces?; Câte imobile aflate în proprietatea municipiului Cluj-Napoca şi câte imobile proprietate privată au nevoie de lucrări de refaţadizare?; Câte somaţii au fost emise în acest sens pentru proprietarii de imobile din Centru?; Câţi proprietari şi-au refaţadizat imobilele pe care le deţin prin creditul garantat de municipalitate, de la începutul acestui program?; Câţi au solicitat refaţadizarea prin creditul garantat de Primărie în anul 2013?; S-a aplicat vreo amendă pentru proprietarii care au refuzat să reabiliteze faţada imobilelor? Câte şi ce valoare au?; A intervenit Primăria Cluj-Napoca cu lucrări de refaţadizare în cazul vreunei clădiri unde proprietarul, deşi somat, a refuzat să realizeze reparaţiile? În câte astfel de situaţii?; Derulează Primăria Cluj-Napoca un contract pentru refaţadizarea propriilor clădiri din centrul istoric? Dacă da, câte clădiri sunt incluse în acesta, când a fost semnat, ce valoare are, când expiră acest contract şi cine sunt executanţii lucrărilor?.

Drept răspuns, primarul Emil Boc a avansat un nou termen pentru demararea programului de refaţadizare, anunţând că probabil prin decembrie-ianuarie vor fi emise somaţii pentru proprietarii de clădiri de a efectua reparaţii, după care aceştia vor putea, în termen de un an, să le execute, fie pe cont propriu, fie prin programul primăriei.

 Cristina Beligăr, Marius Avram

BAIA MARE

Centrul municipiului Baia Mare arată ca după război

 Piaţa Revoluţiei, cea care se află amplasată în imediata apropiere a Palatului Administrativ dar şi a Primăriei municipiului, reşedinţă de judeţ, arată ca după război. În afară de câteva bănci şi leagăne pentru copii care sunt sistematic vandalizate, băimărenii nu prea au ce să vadă. „Vorbim de o zonă centrală a oraşului nostru, o piaţă importantă care a fost lăsată să se deterioreze, suferind şi modificări, însă marea majoritate nefericite. Materialele folosite la construcţia iniţială a pieţei s-au deteriorat în ultimii ani, iar întregul peisaj a ajuns unul dezolant. Este ruşinos că ani de zile fântâna arteziană a fost lăsată de izbelişte, statuia Minerului la fel, iar întreaga zonă arată ca după război”, a precizat Cătălin Cherecheş, primarul Municipiului Baia Mare.

Municipalitatea băimăreană se află pe ultima sută de metri cu licitaţia pentru lucrările de reabilitare a Pieţei Revoluţiei, piaţă situată în centrul oraşului municipiu de judeţ şi care în acest moment se află într-o stare avansată de degradare. În urma concursului de proiecte, câştigat de firma SC Re-Act Now Arhitecture din Bucureşti, întreaga zonă va fi pusă în valoare, iar băimărenii se vor putea bucura de diverse atracţii cum există în pieţele marilor capitale europene. Conceptul proiectului câştigător şi care va fi pus în aplicare în Piaţa Revoluţiei a fost construit în jurul elementelor cu însemnătate pentru istoria locului şi a comunităţii, meşteşugurile tradiţionale, mineritul, laiţa, apa, industria, castanul şi multe altele. Fântâna arteziană din dreptul Hotelului Rivulus este prima fântână arteziană din Baia Mare, datând de la sfârşitul anilor 70. Forma fântânii şi desenul de pe pardoseală, abstracţie geometrică tipică anilor 70, cu influenţe suprematist – constructiviste, determină caracterul specific al fântânii. Această fântână a fost până la începutul anilor 90 una din elementele caracteristice pieţei, intrând în conştiinţa colectivă şi fiind şi astăzi o amintire vie pentru majoritatea locuitorilor.

Prin proiectul de reamenajare al Pieţei Revoluţiei, vechea fântînă, prima construită în Baia Mare, va fi restaurată şi amenajată. Fântâna va deveni din nou un element important aş pieţei, împreună cu mobilierul urban din jurul ei urmând să creeze un cadru romantic şi un spaţiu care va invita băimărenii la relaxare, contemplare şi admiraţie a jocului de apă.

Un alt element important în noua amenajare a pieţei îl reprezintă principalul traseu pietonal ce va fi subliniat printr-o fântână dinamică. Acesta va crea jocuri de apă venite din pardoseală pe diferite ritmuri care vor crea un traseu dinamic şi atractiv. Tot un element nou îl va reprezenta Laiţa, un fel de cameră de relaxare, care va fi o altă atracţiei importantă a pieţei şi va oferi un climat favorabil prin prezenţa aburilor de apă şi umbra copacilor care vor creşte la sud de ea.

[stextbox id=”custom” caption=”ORADEA: Centrul istoric, readus la viaţă”]

Reabilitarea centrului istoric al Oradei se derulează de mai mulți ani, prin realizarea mai multor elemente precum: reabilitarea clădirilor și a fațadelor acestora, creșterea suprafețelor spațiilor pietonale din centru, realizarea unui centru atractiv.

Având în vedere că este finalizat atât proiectul privind reabilitarea Pieței Unirii, cât și studiul de fezabilitate pentru reabilitarea Pieței Ferdinand, administrația locală a cerut și un studiu privind starea podului din centru.

Acest pod a fost construit în anul 1954, iar de atunci nu a fost supus reparațiilor capitale. În urma expertizei tehnice realizate, s-a constatat că este nevoie în viitorul apropiat de o reabilitare majoră a podului prin reparații și consolidarea acestuia pentru a oferi condiții de siguranță celor care îl traversează.

„Dacă anul viitor realizăm lucrările de reabilitare a Pieței Unirii, urmate de reabilitarea Pieței Ferdinand, iar podul din centru necesită repații capitale, administrația locală va încerca să reabiliteze și acest pod”, a menționat viceprimarul Mircea Mălan.

Programul reabilitării centrului istoric al oraşului Oradea prevede ca, în cazul în care proprietarii unui imobil decid să reabiliteze faţada imobilului, să poată beneficia de facilităţi din partea Primăriei Oradea. În cazul în care proprietarii refuză sau nu pot cădea de acord în vederea reabilitării faţadei, Primăria Oradea va putea să facă acest lucru din banii publici, urmând ca sumele respective să fie recuperate de la proprietari.

Primăria Oradea va stabili lista clădirilor din centrul istoric care necesită renovare urgentă, stabilind priorităţile în funcţie şi de bugetul oraşului.

“Pentru clădirile monument istoric vom elabora prin Fundația pentru Protejarea Monumentelor Isorice proiecte tehnice de reabilitare, pe care le vom pune la dispoziție gratuit celor care doresc să-și reabiliteze fațadele din proprie inițiativă. Totodată, acolo unde vom avea fațade de o complexitate deosebită, vom acorda subvenții de 20%”, a completat primarul Ilie Bolojan.[/stextbox]

 [stextbox id=”custom” caption=”Satu Mare: Centrul Sătmarului este reabilitat pe bucăți”]

Centrul Nou și Vechi al municipiului Satu Mare este reabilitat doar pe bucăți. Mai întâi, câteva firme private au reabilitat clădirile de patrimoniu pe care le dețin din Centrul Vechi, dar acestea se pot număra pe degete. Hotelul Dana, Restaurantul Class, sediul Federalcoop sau al Societății Interra au fost reabilitate de actualii proprietari. Hotel Dacia, perla municipiului Satu Mare, este acum în degradare după ce proprietarul Vasiel Țânțaș a întrerupt lucrările de reabilitare.

În Centrul Nou, Primăria a amenajat bulevardul Corneliu Coposu, dar Piața 25 Octombrie, care trebuia să fie partea a doua a proiectului a rămas în stadiu de dorință. Acum, la patru ani de la reabilitarea str. Corneliu Coposu, între fostul și actualul primar a izbcnit o dpisută pe marginea „gropii lui Ilyes”. Primarul Dorel Coica vrea să închidă amfiteatrul în aer liber amenajat în vecinătatea Băncii Transilvania, cunoscut şi sub denumirea de “groapa lui Gyuszi”, despre care edilul susţine că a devenit loc de promenadă pentru şobolanii care colcăie pe sub “pardoseala din lemn de teck care nici măcar nu este din Brazilia, aşa cum s-a lăudat fostul primar”. În replică, fostul primar Iuliu Ilyes a afirmat că mai ieftin și mai ușor ar fi ca șobolanii să fie stârpiți, în loc să fie reamenajat amfiteatrul. Pentru modernizarea b-dului Corneliu Coposu, Primăria Satu Mare a cheltuit opt milioane de lei.

Reabilitarea Centrului Vechi a început timid abia anul trecut. Primăria a demarat lucrările de reabilitare a clădirii unde își are sediul PSD Satu Mare. Primăria a investit 1.354.000 de lei în acest proiect, care este aproape de finalizare. Au mai fost licitate lucrările de reabilitare a  altor două clădiri importante, sediul Teatrului de Nord și cel al fostului Cinema Popular, ambele urmând a fi reabilitate din fonduri europene.

Pentru Teatrul de Nord, Primăria va investi 13.068.000 de lei, iar reabilitarea Casei Meșteșugarilor va costa 4.501.000 lei. Ambele proiecte sunt finanțate din fonduri europene, prin POR, respectiv Programul Transfrontalier România-Ungaria.

Primarul Dorel Coica a declarat că doreşte să reabiliteze cât mai multe imobile din Centrul Vechi al municipiului, în special prin atragerea de fonduri extrabugetare. “Avem în derulare acum trei proiecte importante finanţate din fonduri europene: reabilitarea clădirii de pe str. Ștefan cel Mare nr.1, a Teatrului de Nord și a Casei Meșteșugrailor, clădirea fostului cinematograf Popular. Sunt proiecte în valoare de aproape 20 de milioane de lei și vor mai urma și altele. Avem cuprinse în strategia de dezvoltare a oraşului proiecte de reabilitare a clădirilor care urmează să fie înaintate spre finanţare din fonduri europene prin programele ce se vor lansa pentru perioada 2014 – 2018”, a spus Dorel Coica.

Primăria dorește să câștige finanțări europene pe mai multe proiecte care vizează reabilitarea Centrului Vechi al municipiului.

„Poate vom reuși noi, Primăria Satu Mare, singuri sau împreună cu Consiliul Județean, să reabilităm clădirea Hotelului Dacia, pe care să-l transformăm într-un centru cultural. Reabilitat, Centrul Vechi al municipiului ar fi o atracție turistică”, a spus primarul Dorel Coica.[/stextbox]

[stextbox id=”custom” caption=”ZALĂU: Concurs de soluţii şi speranţe la fonduri europene pentru reabilitarea centrului vechi al Zalăului”]

Intenţia municipalităţii din Zalău de a remodela centrul oraşului s-a materializat, până acum, printr-un concurs de soluţii, la care au participat, cu proiecte mai mult sau mai puţin fanteziste, echipe de arhitecţi din mai multe oraşe din ţară. Concursul a fost organizat printr-o finanţare primită de la Administraţia Fondului Cultural Naţional şi, chiar dacă nu a avut un câştigător – juriul decizând să nu acorde premiul I – a dat Primăriei câteva idei despre cum va trebui să arate, după remodelare, centrul oraşului – mai exact pieţele 1 Decembrie 1918 şi Iuliu Maniu, unite printr-o zonă pietonală, ce ar urma să fie amenajată în locul actualei străzi a Unirii.

Cât despre banii pentru remodelarea propriu-zisă, municipalitatea îşi îndreaptă speranţele către fondurile europene. Tot pe aceeaşi sursă de finanţare    mizează primăria şi pentru reabilitareaa trei clădiri de patrimoniu din centrul vechi. Este vorba despre clădirile primăriei, Direcției de Sănătate Publică și clădirea albastră de lângă Muzeul Județean de Istorie și Artă. خn urma unei întâlniri pe care primarul Radu Căpîlnașiu a avut-o la sediul primăriei cu reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională NV, edilul spune că a aflat că de anul viitor va exista, în mod sigur, posibilitatea finanţării din fonduri europene a unor astfel de proiecte.

„Am dorit să am această întâlnire pentru a evalua posibilitățile de rezolvare a unor lucrări de reabilitare pe care intenționăm să le realizăm în oraș, dar pentru care până acum nu am avut sursa de finanțare de la bugetul local și nici posibilitatea de a accesa fonduri europene, pentru că nu erau deschise linii de finanțare pe aceste segmente. Informațiile pe care le-am obținut sînt importante, mai ales că după ce vom reuși să finalizăm aceste lucrări, întreaga zonă centrală – centrul vechi al Zalăului – va fi complet reabilitată”, a declarat, după întâlnire, Căpîlnașiu.

[/stextbox]