Moții așteaptă miracolul economic chinezesc: „Să vedeți cum odată se ridică și satele astea!”

Platoul Tarnița-Lăpuștești, locul unde se preconizează amenajarea lacului de acumulare/ Foto: Tarnița-Lăpuștești

Preconizata hidrocentrală ce va realizată la Tarnița-Lăpuștești de investitori chinezi și lacul de acumulare rezultat vor influența în mod decisiv viața moților din mai multe sate și comune clujene: Râșca, Beliș, Mărișel, Călățele, Măguri Răcătău și Gilău.

Râșca are 1602 locuitori din care aproape 500 sunt bărbați activi, mai mulți sunt agricultori și muncitori necalificați, dar câțiva sunt șoferi și mecanici. Aproape toți speră să lucreze la Tarnița. În Râșca sunt trei pensiuni și una în Fântânele unde s-ar putea caza chinezii. Transilvaniareporter.ro a cules marți, „la cald”, o serie de opinii ale localnicilor din Râșca și Beliș despre posibila investiție chineză în zonă.

Ioan Morar, primar Râșca: „Ne rugăm la Dumnezeu să înceapă odată lucrările la hidrocentrală, că din 2000, de când sunt eu primar au venit două delegații de astea de chinezi, în 2009 și-n 2011 și n-au început lucrările! Ce să vă spun, pentru Râșca ar fi o minune, să se ofere locuri de muncă și să crescă și economia, că facem servicii, vânzare la magazine! Dacă vin, nu ne facem griji cu mâncarea că data trecută delegația lor de 24 de persoane a mâncat sarmale cu smântână, mici, n-au zis că vor orez! Dar să știți că noi ne dorim să fie angajați oamenii noștri, nu să aducă de la ei!”

Floarea Vâtca, poștaș în Râșca: „Să știți, chiar acum duceam pensiile, că au venit, cu întârziere, dar au venit. Și la aproape fiecare casă m-or întrebat ce-am auzit de chinezi și dacă vin. Eu zic să vină cu banii și utilajele că s-or găsi și pe aici bărbați care să muncească. Iar șefii lor să stea la pensiuni că avem pensiuni faine și cu mâncare, cu tot ce trebuie. În momentul când or începe lucrările să vedeți cum odată se ridică și satele astea! Se face vânzare, se fac drumurile nu poate fi decât bine!”

Mircea Șușman, din Beliș, inginer silvic, ranger al Parcului Natural Munții Apuseni: „Dacă ar fi o investiție nouă n-aș fi de acord cu ea, dar cum deja există un baraj, mediul a fost afectat, mai mult rău nu se poate face. De aceea cred că proiectul va aduce beneficii economice și că va contribui la dezvoltarea zonei. Poate că oamenii nu se vor mai ocupa cu tăierea pădurilor, vor avea de lucru și va fi mai bine așa. Nu le-aș recomanda localnicilor să spere prea mult pentru că nu sunt calificați, dar la muncile necalificate pot să se angajeze, iar beneficiile vor fi mai mari pe termen scurt.”

Florica Ungur, economist în Beliș: „O investițe ca cea de la Tarnița Lăpuștești ar fi o gură de oxigen pentru Munții Apuseni. Sperăm la locuri de muncă, la drumuri mai bune dar și la vânzare de produse ale localnicilor. Iar tinerii care sunt plecați ar putea să se întoarcă acasă, e mai avantajos să stai aici și să câștigi din meseria ta decât să faci naveta sau să culegi fructe prin alte țări! Ar fi un cîștig enorm pentru noi! Chiar am auzit că s-au interesat de o cabană pentru închiriat, dar pînă nu-i vedem nu știm sigur!”

Viorel Stănică, conferențiar universitar, coordonator proiect de strategie pentru Beliș: „Desigur că o investiție este benefică, dar eu nu cred în interacțiunea extraordinară a comunităților locale cu șantierul și lucrările de la Tarnița-Lăpuștești. În primul rând că localnicii nu sunt o forță de muncă înalt calificată, sunt lemnari sau agricultori în cea mai mare parte. Apoi, avem experiența de la Iulius Mall unde au lucrat 160 de chinezi. Nu i-a văzut nimeni, n-au interacționat cu orașul! Directorul șantierului spunea că au mâncat 2, 71 tone de orez, apoi pâine și apă minerală. Au un comportament alimentar destul de ciudat, de aceea, să nu ne închipuim că vin și mănâncă afine din Munții Apuseni! Va fi vorba de o corporație care de regulă își face singură organizarea și aprovizionarea inclusiv cu mâncare adusă din altă parte. Nici la pensiuni să nu se aștepte la prea mulți chinezi, ei au în vedere mai degrabă varianta cazării pe șantier fiind vorba de câțiva ani. Un câștig al moților ar fi să obțină drumuri bune și apoi, să încerce negocierea unui preț preferențial la energie, dacă va fi posibil. Dar la o simbioză a Apusenilor cu chinezii eu nu mă aștept, acest tip de investiție polarizează zona, dar poate fi doar ceva de genul: au venit, au lucrat, au plecat! De regulă, politica expansiunii economice chineze este cu forță de muncă cu tot!”