Miza economică a Capitalei Culturale Europene

Un studiu recent cu privire la impactul economic al statutului de Capitală Culturală Europeană arată că acesta conduce la o mărire a PIB-ului pe cap de locuitor de 4, 5 la sută, în perioada programului, în comparație cu orașele care ratează titlul. „Comparăm regiunile orașelor care au găzduit evenimentul cu regiunile orașelor care au încercat să îl găzduiască, dar nu au reușit. PIB per capita în regiunile gazdă este cu 4, 5 mai ridicat, în comparație cu regiunile care nu găzduiesc evenimentul, iar efectele persistă mai mult de cinci ani după eveniment”, se arată în rezumatul studiului.

Documentul, intitulat „Evaluating three decades of the European Capital of Culture programme: a difference-in-differences approach” (format PDF, aici), este semnat de cercetătorii Pedro Gomez, de la Departamentul de Economie al Universității Carlos III Madrid și Alejandro Librero-Cano, de la Departamentul de Cultură Media și Industrii Creative al Colegiului Regal, Londra, și a fost dat publicității în martie 2016.
Regiunile luate în considerare în studiu sunt de nivelul NUTS 3, adică nivelul județelor, în România. Trendul de creștere începe cu doi ani înainte de eveniment și este resimțit, încă, după cinci ani de la încheiere, se mai arată în document.

Pentru a ajunge la această concluzie, autorii studiului au comparat datele economice din toate orașele care au avut statutul de Capitală Culturală Europeană cu datele economice ale tuturor orașelor care au candidat și nu au obținut titlul.

Ca termen de comparație, creșterea medie a PIB per capita la nivel național pentru perioada 2015-2019 este de 4, 3%, potrivit Comisiei Naționale de Prognoză. Pentru 2021 nu există, încă, estimări, dar e rezonabil să luăm în considerare o valoare aproximativ egală cu media anilor 2015-2019. La această medie, pentru orașul care va obține titlul se va adăuga creșterea de 4, 5% la care se referă autorii studiului citat, respectiv, o creștere dublă față de restul țării.