Mituri à la Cluj: „Suntem tentați să mitizăm locurile și oamenii la care ținem și asta se întâmplă și în cazul clujenilor”

Clujul este Capitala Transilvaniei şi, în domeniul IT, a întregii Românii. Clujul este oraș civilizat și cosmopolit. Clujul este oraș curat și frumos, consecinţă a onestităţii şi hărniciei locuitorilor oraşului.  Clujul are cea mai iubită echipă de fotbal, Universitatea Cluj. Acestea sunt câteva dintre stereotipurile imaginii de sine a colectivităţii clujene. Cât este adevăr şi cât e exagerare în aceste idei profund înrădăcinate în mentalitatea oraşului? Transilvania Reporter a demarat o „vânătoare” de mituri aducând în discuţie ideile pe această temă a unor istorici, sociologi şi psihologi din oraş. Iar pentru că tot este la modă am consultat şi vocea străzii ascultând ce spun oamenii despre buna părere de sine a clujenilor.

Concluziile interlocutorilor nu sunt desigur identice pentru că a distinge între adevăr şi neadevăr în cazul miturilor urbane nu este calea cea mai uşoară şi poate nici cea corectă. Dincolo de corespondenţa cu realitatea, miturile se nasc din dragostea faţă de locurile natale şi pot deveni instrumente de marketing dacă sunt îndeajuns şi cu convingere promovate. Întreţinerea miturilor „bune” poate avea un efect pozitiv pentru conştiinţa de sine a comunităţii şi poate transforma comportamentul social potrivit mitului. Pe de altă parte, complacerea în sine în aserţiunile care proclamă oraşul drept capitală a tot şi toate poate avea un efect contrar şi să întârzie reala modernizare a vechiului oraş.

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Dragostea pentru locurile natale și oamenii „de acasă” ne determină să dăm naștere unor mituri, să credem în ele mai mult sau mai puțin și chiar să le folosim ulterior ca instrument de marketing, este de părere Petru Iluț, doctor în psihologie socială și profesor la Catedra de Sociologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În opinia sa, multe dintre miturile Clujului sunt adevărate sau au măcar un corespondent în realitatea orașului în care motorul economiei este în mare măsură IT-ul, dar care ne demonstrează că cetatea nu este populată numai cu „ardeleni cinstiți și onești”, așa cum ne place să ne mândrim de cele mai multe ori.

Mitul Universității Cluj, mitul Clujului ca un Silicon Valley al României, mitul clujeanului onest și harnic, mitul Clujului ca un oraș frumos și curat , mitul Clujului ca oraș civilizat și multiculturale și, nu în ultimul rând, mitul Clujului ca orașul-capitală a Transilvaniei; toate acestea le-am discutat cu profesorul Petru Iluț, care consideră că multe dintre aceste mituri sunt reale, iar existența lor este una benefică pentur locuitorii orașului dar și pentur imaginea urbei.

”Dincolo de miturile majore, istorice, care sunt mai mult niște aspirații, cum este de exemplu Mitul lui Sisif, marea majoritate a miturilor cotidiene conțin adevăruri și o doză de realism. Miturile pozitive au în esență un rol pozitiv. A crede în mituri are un rol mobilizator, miturile aduc o bucurie spirituală și, la fel ca iluziile cu care miturile se află în proximitate, ele au funcții pozitive mai ales pentru cei care le trăiesc. Suntem tentați să mitizăm locurile în care trăim și oamenii la care ținem și asta se întâmplă și în cazul clujenilor. Și străinii aproape de fiecare dată vor spune lucruri frumoase despre noi, așa cum spun că româncele sunt cele mai frumoase femei. Dacă ar spune altceva ar apărea probleme. În cazul Clujului însă, multe dintre mituri sunt adevărate și există destul de multă realitate”, crede Iluț Petru.

Fotbalul și IT-ul, simbolurile Clujului?

Divizat între galeria Universității Cluj și galeria echipei CFR Cluj, orașul se recomandă a fi unul în care valorile „studenților” sunt prezente mai mult decât în alte centre universitare în care sportul este bine reprezentat.

„Există un mit al Universității ca echipă de fotbal. Sunt mulți suporteri tineri care iubesc aceste simboluri, deși nu au trăit vremurile în care, de exemplu, juca Mircea Luca. Dar tot iubesc acest mit, ceea ce e un lucru pozitiv. Miturile au proprietatea de a crea un confort psihologic și de a ne mobiliza. Noi avem nevoie de credință și credința în divinitate, de cele mai multe ori, nu este suficientă. Simțim nevoia să credem și în lucruri lumești. Fanii fotbalului pot fi foarte îndârjiți și apsionați și nu degeaba putem spune că fotbaliștii sunt adevărați zei”, explică Iluț Petru.

Unul dintre sectoarele economiei cu cea mai fulminantă dezvoltare în ultimii ani este, desigur, IT-ul, iar Clujul se numără printre orașele în care informaticienii sunt la mare căutare. Potrivit statisticilor, 1 din 25 de locuitori ai Clujului lucrează în IT, astfel că orașul și-a câștigat de ceva timp renumele de „Silicon Valley” al României.

„Eu cunosc clujeni care lucrează pentru Google, din Cluj. Clujul, prin facultatea de Matematică și cea de Informatică, plus o conjunctură favorabilă de factori, a ajuns un centru de IT foarte important. Cred că, în comparație cu celelalte orașe din România, suntem un soi de Silicon Valley”, este de părere profesorul clujean.

Harnici și cinstiți, până la proba contrarie

Când nu sunt blamați pentru lentoare, ardelenii sunt caracterizați drept cinstiți și harnici. Același lucru cred și clujenii despre ei, însă lucrurile nu sunt chiar așa și în realitate, crede Iluț Petru.

„Sunt de-a dreptul sceptic în privința hărniciei noastre și a caracterului nostru de oameni cinstiți. Acesta e de fapt un mit al ardelenilor. Sunt în Transilvania încă multe zone sărace. Din sărăcie și lipsă  de educație decurge lipsa onestității. Chiar și-așa, în zonele sărace, lipsa onestității nu este atât de pronunțată pentru că oamenii din zonele sărace nici nu au ce fura. Marile infracțiuni se petrec la nivel mai înalt, la oraș. Dar onestitatea și hărnicia sunt date și de compoziția demografică a unui oraș, iar în Cluj există oameni din toate categoriile și mai ales oameni veniți din toate colțurile țării. Asta nu cred că se aplică și la politicieni, care în general au o problemă cu corupția, fie că sunt din Cluj, din București sau din orice alt colț al lumii”, este de părere profesorul.

Cu orașul în plin șantier, harnici cum suntem și ne șade bine, clujenii sunt de neclintit atunci când vine vorba de frumusețea orașului. Prezent în nenumărate topuri în care urbea chiar depășește în frumusețe și curățenie mari metropole ale mapamondului, Clujul se află pe primele poziții doar, în cel mai bun caz, într-un clasament al orașelor din România.

„Clujul este un oraș curat și frumos, dar dacă îl comparăm cu alte orașe din țară. Comparativ cu anii anteriori, orașul a evoluat foarte mult. Tot în comparație cu alte orașe din România, Clujul este un oraș mai civilizat. Sunt mulți clujeni plecați în străinătate și contează dacă pleci în străinătate să lucrezi la căpșuni sau la Google. Orașul se transformă mult și cu ajutorul acest oameni și devine un oraș mai european. Din multe puncte de vedere, Clujul este capitala Transilvaniei. Teatrele pe care le avem, evenimentele culturale, festivalurile precum TIFF, toate aceste și multe altele crează o emulație și o creativitate culturală care fac din Cluj o adevărată capitală a regiunii. Multe dintre acestea se datorează mediului universitar foarte dezvoltate, care împing orașul în față. La Cluj trebuie să se mizeze pe ideea de centru universitar, centru medical și pe sectorul IT-ului pentru că în aceste domenii există potențial”, explică profesorul clujean.

Petru Iluț este profesor la Catedra de Sociologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, licențiat în filosofie, doctor în psihologie socială, cu stagii de specializare în SUA și, de mai scurtă durată, în Franța, Germania și Suedia. Profesorul PEtru Iluț este, de asemenea, implicat în prezent în mai multe programe de cercetare, masterat și doctorat, unele internaționale.