Misterele masoneriei vor fi elucidate la Cluj

În sensul acelor de ceasornic: Lucian Nastasă-Kovács, Ottmar Trașcă, Remus Câmpeanu și Varga Attila

Francmasoneria se deschide încet-încet spre societatea din care face parte şi-şi dezvăluie câteva dintre preocupări. Mai mult în unele ţări occidentale, tot mai mult şi în România. Un exemplu în acest sens al Marii Loji Naţionale din România (MLNR) îl reprezintă parteneriatul cu Academia Română pentru Gala Premiilor MLNR, gală ajunsă la a 3-a ediţie. Ca o dezvoltare a respectivului parteneriat, s-a ajuns în aceste zile la o nouă premieră: Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române şi Comisia de Istorie a MLNR au încheiat la rândul lor un parteneriat. Iar domeniul îl reprezintă cercetarea de performanţă în domeniul istoriei. Un interviu cu cercetătorul Varga Attila, unul dintre pilonii noului proiect, alături de alţi cercetători : Remus Câmpeanu, Lucian Nastasă-Kovács şi Ottmar Traşcă.

Reporter: Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Comisia de Istorie a MLNR, tocmai au încheiat un parteneriat important, istoric, ca să zic aşa. Mai concret, despre ce este vorba?

Varga Attila: Am dori să menţionăm, încă de la început, un aspect pe care îl considerăm a fi extrem de semnificativ. Prezentul parteneriat, despre a cărui importanţă ne întrebaţi acum, se va derula în sfera unei cercetări apreciată de mulţi ca fiind una fundamentală şi, totodată, complementară pentru istoria românilor de pretutindeni. El a fost încheiat, de curând, între două mari centre de elită ale ţării: Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române şi Comisia de Istorie a Marii Loji Naţionale din România. Acest demers nu trebuie să surprindă pe nimeni. El vine să completeze la nivel local, în modul cel mai constructiv posibil, un acord deja existent la nivel central între Academia Română, ca cel mai înalt for de cultură al naţiunii, şi Marea Lojă Naţională din România (MLNR). Toată lumea cunoaşte faptul că, deja de trei ani de zile, Gala Premiilor Marii Loji Naţionale din România este cel mai important eveniment pe care Masoneria Regulară îl organizează, în colaborare cu Academia Română, din dorinţa de a oferi deschidere reală către societatea civilă. Dacă e să-l parafrazăm pe însuşi Preşedintele Academiei Române, D-nul Ionel Haiduc, „Premierea performanţelor în domeniul ştiinţelor nu se face frecvent, de aceea Academia Română salută această iniţiativă a MLNR căreia i-a oferit întregul sprijin”. În concluzie, parteneriatul nostru vine ca o consecinţă firească a acestor demersuri prealabile derulate în comun. Se poate spune că el este şi materializarea unui crez frumos: „Dacă există măcar cinci oameni care cred, cu tărie, într-o idee benefică şi constructivă atunci, cu siguranţă, se vor găsi încă 10.000 care li se vor alătura, la un moment dat, pentru ca forţa lor să fie deplină!”

Rep: Instituţia dumneavostră are deja câteva rezultate în ceea ce priveşte cercetarea istoriei fancmasoneriei…

Varga Attila: Într-adevăr, la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj al Academiei Române, cercetarea serioasă a istoriei francmasoneriei din spaţiul Transilvaniei şi Banatului, axată pe surse arhivistice inedite de epocă, a început cu ani în urmă. Direcţiunea instituţiei, respectiv domnul prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, Membru Corespondent al Academiei Române, a susţinut, de la bunul început, instituţionalizarea acestui gen de cercetare, tocmai pentru că ea, fiind mult timp neglijată şi lipsită de sursele ei fundamentale, reprezintă un capitol foarte important şi, în acelaşi timp, indispensabil pentru istoria naţiunii noastre şi nu numai. În consecinţă am devenit primul Centru de Cercetare de Excelenţă din România care a demarat publicarea a două mari corpusuri de izvoare istorice (Documenta Masonica Transilvanica et Banatica – proiectată în 40 de volume, respectiv Frontispicii şi Peceţi Masonice provenite de pe surse de arhivă inedite) ce se pot regăsi deja în marile biblioteci universitare din Europa Occidentală şi America de Nord. Ne puteţi citi la Heidelberg, la Stockholm, la Londra, la Washington, la Quebec, iar de curând chiar şi la Harvard.

Rep: Care este aria istorică pe care o vizaţi?

Varga Attila: Cercetarea pe care o vom întreprinde împreună cu colegii noştri din cadrul Comisiei de Istorie a MLNR vizează diverse paliere. Până în clipa de faţă, în cadrul Institutului, ne-am axat mai mult pe documentele masonice din veacul al XIX-lea, însă, beneficiind deja de acest parteneriat, vom extinde cercetarea şi pe alte intervale temporale. Vom avea în vedere şi secolul al XVIII-lea, respectiv epoca contemporană unde, de asemenea, sunt foarte multe lucruri interesante de spus. Pentru perioada Epocii Luminilor ne bucurăm de concursul domnului cercetător știinţific I dr. Remus Câmpeanu, șeful departamentului de Istorie Premodernă şi Modernă, specialist în istoria elitelor din veacul al XVIII-lea şi, totodată, autorul a mai multor volume şi studii care, astăzi, sunt de referinţă în istoriografia de specialitate. Suntem convinşi că, prin acest preţios aport, fascinanta perioadă a începuturilor francmasoneriei din Transilvania, sub cupola Luminilor, va fi mai bine decopertată de mistere, ajungând, astfel, accesibilă şi publicului larg.

În cadrul acestui parteneriat, acordăm o atenţie specială secolului al XX-lea, întrucât, de ce nu am recunoaşte-o, este intervalul de timp cu cele mai multe surse accesibile pentru istoria masoneriei din spaţiul românesc. De comun acord cu colegii din cadrul Comisiei de Istorie a MLNR vom elabora volume de analiză, dar şi ediţii critice de documente. Ne-am inspirat mult, în acest sens, din remarcabilele cercetări întreprinse deja de către domnul cercetător știinţific I dr. Lucian Nastasă-Kovács, șeful departamentului de Istorie Contemporană, specialist în istoria elitelor din veacul al XX-lea în spaţiul Europei Centrale şi de Est. Domnia sa a editat, până acum, mai multe volume de profil care sunt considerate de către critica de specialitate ca fiind veritabile itinerarii în lumea savantă, iar proiectele sale mai actuale au în vedere conexiunile dintre intelectualii români şi francmasoneria din perioada interbelică. Finalmente, pentru publicarea ediţiilor critice, dispunem şi de suportul unuia din cei mai buni specialişti din România în relaţii româno-germane din perioada celui de-al doilea război mondial. Domnul Ottmar Traşcă este un excelent cunoscător al arhivelor germane, iar în prezent lucrăm deja cu domnia sa la elaborarea unui volum masiv, de aproape 500 de pagini, consacrat francmasoneriei româneşti din perioada anilor 1939-1945.

Rep: Parteneriatul dintre Institutul de Istorie George Bariţiu şi MLNR, Comisia de Istorie, vizează şi alte deomenii?

Varga Attila: Fireşte, dincolo de munca de cercetare, noi considerăm acest parteneriat ca fiind o veritabilă punte de legătură între două lumi care abia acum se deschid serios una faţă de cealaltă. Tocmai de aceea nu putem să nu avem în vedere şi organizarea de conferinţe comune pe teme de istorie a francmasoneriei, prezentări de carte, participarea comună la granturi de cercetare sau manifestări diverse, apoi colaborarea celor două părţi pentru reîntregirea fondurilor documentare risipite (Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca beneficiază deja de un fond documentar masiv care însumează în jur de 5.000 de pagini de documente originale, fotocopiate în diverse arhive externe) şi, nu în ultimul rând, traducerea şi publicarea, din limba engleză în limba română, a Marii Enciclopedii a Francmasoneriei editată la Londra, în anul 1917, sub patronajul Marii Loji a Angliei „Mamă a Lumii”.

Credem că singurul gând pentru viitor pe care îl putem exprima acum împreună este acela potrivit căruia crezul deja menţionat mai sus să fie o frumoasă realitate cât mai mult timp de aici înainte. Noi considerăm parteneriatul cu colegii din cadrul Comisiei de Istorie a MLNR ca fiind un mare câştig, dar şi o şansă unică de a învăţa unii de la alţii. Cu siguranţă doar aşa putem fi puternici şi de referinţă prin ceea ce facem pentru lumi întregi. Cinci suflete pentru un proiect comun, care primeşte forţă de la alţi 10.000 ce li se alătură cu gândul, dincolo de orice deschidere, înseamnă maturitate şi multă înţelepciune. Acea înţelepciune care te face să realizezi că punţile cu adevărat trainice între oameni, culturi şi idei au mai multă strălucire şi mai mult farmec sub bolta înstelată…