Măricuța Galu, directorul unei firme de împletituri: „Românii ar trebui să treacă de faza plasticului”

Măricuța Galu este o prezență nelipsită la Zilele Recoltei. Standul său de împletituri nu numai că dă culoare târgului, dar te face să călătorești cu gândul în atelierele meșteșugarilor pricepuți din mâinile cărora ies adevărate opere de artă. Dacă până demult eram învățați să vedem coșuri pentru diferite întrebuințări, precum și alte obiecte utile în gospodărie, acum inovația a pătruns și în ateliere. Bicicleta împletită, accesorizată cu un coșuleț alb plin de flori roz este de departe vedeta târgului. Nu este trecător care să își întoarcă privirea, copiii fiind de departe cei mai fascinați de vehicului pe două roți. În partea cealaltă a standului, fântâna decorativă are și ea parte de proprii admiratori. Doamna Măricuța împletește o coroniță. Este directorul firmei Romimplet din Arad, o firmă cu un istoric interesant, fiind una dintre singurele unități din țară care a supraviețuit timpului. Se oprește din lucru pentru a ne „împleti” o poveste.

„Unitatea noastră are o vechime de peste 40 de ani. A reprezentat industria locală din Arad. Au lucrat aici de-a lungul timpului și peste 200 de muncitori. Ulterior activitatea s-a diminuat, iar noi, de la export 100% am încercat să trecem pe produse destinate comunității, produse de care este nevoie în orice gospodărie”, povestește aceasta.

Poate vă întrebați de ce o firmă care face profit în afară se îndreaptă dintr-o dată spre piața internă. Răspunsul e simplu și totodată trist: „Datorită creșterii costurilor din țara noastră și nestimulării micii industrii, costurile au crescut de așa natură încât nu am mai devenit competitivi pe piața externă. Singura modalitate ar fi fost să facem unicate la comandă, dar ar fi fost greu să ne încadrăm în preț astfel încât să putem exista în continuare. Dau un singur exemplu: impozitul de 3% pentru venit pentru o astfel de industrie e exagerat. Noi nu reușim să realizăm profit, dar plătim cei 3%. Niciun partner extern nu era dispus să plătească 3% în plus. Am trecut la piața internă, pentru că și ai noștri trebuie să treacă de faza plasticului. A fost o perioadă foarte grea pentru noi, pentru că a trebuit să ieșim din criză. Multe unități de împletituri nu mai sunt, iar la noi în țară au fost foarte multe. Mai există firme, dar de dimensiuni mici. Banii se câștigă mai greu în acest domeniu” este de părere directorul.

Odată cu schimbarea strategiei, firma de împletituri a căutat să se reinventeze și să se adapteze cerințelor pieței interne. „Am căutat să creem de fiecare dată grupe noi de produse care să fie pe placul cumpărătorilor. Realizăm mobilier pentru terase, mese, dulapuri, etajere, măsuțe pentru copii, fotolii, coșuri pentru fructe, pentru pâine, diverse modele și dimensiuni, produse destinate  grădinilor. Bicicleta este unul dintre obiectele care a avut succes în toată țara unde am participat la expoziții. Pe coșurile de biciclete pot fi puse ghivece de flori care arată foarte bine pe un ton verde. Fântâna este creată tot pentru grădină. Cuprinde ciubăr, cană, găleată, iar ormată cu flori naturale, reprezintă un lucru frumos care place ochiului în orice gospodărie. Mai avem cornul abundenței care poate fi folosit atât pentru ornarea meselor festive, cât și în gospodărie, în grădină pentru diverse ocazii. Avem de asemenea, o căsuță interesantă. Puțini au înțeles pentru ce a fost concepută inițial. Este casa de piatră pentru tinerii căsătoriți. Banii intră prin ștreșină și se scot pe ușă. Exact ca în cazul acestei case, nicio împletitură nu este utilizată într-o singură destinație. Toate au cel puțin trei destinații”, explică Măricuța.

În atelierul din Arad, modelele realizate sunt de ordinul miilor. Ca material, se folosește răchita.  La noi în țară există diferite specii cultivate anume pentru așa ceva. E drept, sunt tot mai puține. „Sunt multe terenuri nelucrate care nu pot fi utilizate pentru grâu, pentru prorumb, dar ar fi ideale pentru așa ceva. Este păcat că nu se face asta pentru că la această activitate lucrează oameni care nu trebuie să aibă pregătire superioară, ci oameni care au îndemânare, cărora le place lucrul de mână. Sunt mulți care nu au de lucru și ar putea găsi în această activitate un rost în viață. Cred că dacă o persoană fizică autorizată ar face coșuri pentru prieteni, pentru vecini, ar avea succes”, este de părere directorul unității.

Firma realizează diferite lucrări la comandă. „60 % din contribuție este a celui care caută să cumpere un produs împletit și doar 40% contribuția noastră. Atâta timp cât mai există acei muncitori care au deja vechime în muncă este păcat să nu realizăm lucruri deosebite. Nu spunem nu provocărilor”, spune Măricuța.

Coșurile împletite pentru biciclete

Cele mai cerute produse de anul acesta au fost coșurile pentru bicicletă, coșurile de lemne pentru șeminee, coșurile pentru fructe, mobilierul împletit și decorațiunile pentru grădină.

„Coșurile colorate pentru biciclete sunt foarte căutate de tinere pentru că ciclismul a început să devină o modă și la noi în țară. Sunt mândră atunci când fetele doresc să își facă aceste coșuri asortate ținutele lor. Este o plăcere pentru mine. Coșurile pentru bicicletă nu se foloseau la noi în urmă cu trei ani sau se foloseau foarte, foarte puțin. La export mergeau cu miile”, spune directorul.

Ultima comandă mai deosebită a venit din partea unei terase din Timișoara care a dorit două căni imense de cafea, care urmau să fie decorate cu flori în loc de cafea, un pantof cu toc de și o rochie.

Casa de modă Dolce&Gabbana a introdus în colecția de primăvară-vară 2013 o rochie împletită din răchită.

Măricuța Galu lucrează de 32 de ani în acest domeniu. „Avem muncitori cu vechime de peste 30 de ani și care încă își iubesc meseria, deși veniturile realizate nu sunt pe măsură. Eu lucrez din 1983. Acum nu îmi rămâne timpul să împletesc, dar în târguri îmi face plăcere să fac acest lucru în prezența copiilor. Paradoxal, copiii sunt cei care se îndreaptă spre noi și vor să învețe”, spune aceasta.

Romimplet a fost prima societate din județul Arad care a început privatizarea prin adaos de capital privat, transformându-se într-o societate mixtă cu capital de stat și privat, iar ulterior într-o societate cu capital integral privat. De-a lungul timpului peste 800 de sortimente au fost exportate în țări precum: Germania, Austria, Italia, Belgia, Olanda, Suedia, Elveția, Franța, Israel, SUA.

[stextbox id=”custom”]

Împletitul, apreciat în perioada comunistă

În perioada comunistă acest meșteșug a fost extrem de apreciat în România. Astfel au fost înființate ateliere în mai toate zonele țării, prin Direcțiile Silvice. Produsele ajunseseră să concureze pe plan internațional cu celelalte țări cu tradițe în domeniul împletiturilor: Germania, Polinia, Franța, China, India.

[/stextbox]