Lucian Nastasă Kovacs: „Clujul ar fi pregătit să primească sute de imigranţi musulmani”

Istoricul Lucian Nastasă Kovacs crede că populaţia Clujului este pregătită să primească şi să integreze imigranţi din valul care asaltează acum Europa, cu atât mai mult cu cât aici există deja o comunitate destul de consistentă de musulmani, iar oraşul e unul multicultural.

„Eu cred că un aport de populaţie musulmană la Cluj poate fi acceptat, mă gândesc la câteva sute de musulmani din această categorie de imigranţi. Clujul nu este totuşi Bucureştiul, nu este Iaşul. Adică, pe de o parte, are o altă imagine despre celălalt, cel diferit ca religie, cultură etc. Nu trebuie să uităm nici faptul că e un oraş bogat Clujul, economia judeţului fiind una dintre cele mai performante din ţară, la fel şi nivelul de viaţă. Problema care se pune este şi aceea de integrare a refugiaţilor. Ei trebuie să-şi însuşească limba, să-şi găsească locuri de muncă etc. Din punct de vedere confesional, nu trebuie să uităm nici faptul că acum, la Cluj, există o comunitate musulmană destul de importantă, mai sunt studenţii musulmani, atraşi în special de medicină. Aceşti refugiaţi s-ar simţi bine aici şi prin faptul că găsesc deja o comunitate musulmană cât de cât constituită. În zona Haşdeu există o casă de rugăciune, unde musulmanii se întâlnesc. Cred că e o situaţie sensibil diferită între Ungaria şi România sub aspectul deschiderii faţă de populaţia musulmană care ar putea să vină aici”, spune Lucian Nastasă Kovacs.

El afirmă că la Cluj există o tradiţie în ceea ce priveşte multiculturalitatea, deşi n-a fost vorba şi de un contact îndelungat cu islamismul: „Clujul a fost un oraş multicultural, cu toate că mereu şi oriunde în istorie sunt culturi care măcar aparent sunt dominante. Clujul a fost mai întâi de spiritualitate germană, iar în secolul 19 putem vorbi de o predominanţă culturală maghiară. Din perspectivă confesională, este cunoscut faptul că la Cluj au convieţuit cel puţin şapte religii în ultimele 200 de ani. Dar aici avem de a face cu religii creştine şi, cu toate acestea, tensiunile n-au lipsit. Pe de altă parte, în Transilvania s-au simţit bine, cel puţin începând cu a doua jumătate a secolului al 19-lea, israeliţii, populaţie necreştină. Clujul este un oraş multicultural, dar aceste multiple culturi, cel puţin în ultima sută de ani, s-au acomodat una cu alta, iar necreştinii, evreii, au avut idealuri culturale asemănătoare naţiunii dominante”.

Lucian Nastasă Kovacs spune că musulmanii care s-au stabilit de mai multă vreme la Cluj s-au integrat deja şi că aici ei nu manifestă fanatismul religios din alte oraşe europene.

„Chiar cunosc câteva persoane de tipul acesta şi-mi par integrate, vorbesc impecabil limba română. Cunosc o persoană care figurează într-un fel ca lider al unei părţi din comunitatea musulmană şi care gândeşte extrem de mobil şi foarte integrator. Cu alte cuvinte, l-am privit ca pe un român de religie islamică şi care militează pentru această apropiere şi bună convieţuire între populaţii de religii diferite. Clujul e unul dintre oraşele în care manifestarea convingerilor religioase nu se produce cu ostentaţie, adică nu suntem la Paris, nici la Berlin, unde la orele de rugăciune specifice musulmanilor, aceştia închid sau trag perdeaua şi merg în spate, unde-şi spun rugăciunea. Aici nu am văzut aşa ceva”, menţionează istoricul clujean.

Totuşi, el atrage atenţai asupra diferenţei dintre musulmanii turci care s-au stabilit în număr mare în ţări precum Germania şi cei care vin în acest val de imigranţi: „Dar aceşti musulmani care vin nu pot fi asemănaţi cu turcii, pentru că statul otoman, actualul stat turc este unul laic, iar această laicitate a statului şi educaţia poporului turc de o sută de ani încoace este de ordin laic. Adică, n-ai să găseşti niciodată un fanatism religios printre turcii pe care-i avem şi noi acum, concetăţeni la Cluj”.

Potrivit lui Lucian Nastasă Kovacs, un număr rezonabil de imigranţi ar putea fi integrat în România şi pentru faptul că românii sunt în general toleranţi şi nu prea manifestă sentimente xenofobe: „Este greu de făcut comparaţie între epoci istorice; ceea ce s-a întâmplat în mentalitatea de acum două-trei sute de ani este mult diferit de ce e acum, lumea are altă imagine despre alteritate, despre celălalt. De aceea n-aş merge prea mult în istorie, decât în măsura în care Clujul, ca oraş multicultural, multietnic, multiconfesional poate să aibă deschidere spre prezenţa unei alte populaţii, de o confesiune care până acum n-a fost atât de prezentă aici, cea musulmană. Aici cred că e vorba şi de o deschidere genetică spre celălalt. Orice naţiune ai lua din Clujul acesta, toţi până la urmă manifestă o oarecare deschidere. Nu cred că există în spiritul poporului român, deşi ne-am manifestat ca antisemiţi în a doua jumătate a sec 19 şi toată perioada interbelică, nu stă în fibra poporului român să aibă sentimente xenofobe”.

[stextbox id=”custom”]

Peste 2.000 de musulmani trăiesc în Cluj în mod curent

Potrivit recensământului din 2011, la Cluj trăiesc în mod permanent 879 de musulmani. Lor li se adaugă în timpul anului universitar un număr de circa 1000 de studenți din state musulmane. În total, în jur de 2.000 de musulmani trăiesc la Cluj în mod curent. Mai mult decât francezii, italienii și nemții orginari din Germania,   la un loc.

Astfel, potrivit unei statistici din toamna lui 2013 a Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Cluj, principalele țări musulmane care „furnizează” străini la Cluj sunt Tunisia, cu 437 de persoane și Maroc, cu 154 de persoane. De menționat că, dacă nu punem la socoteală cetățenii Republicii Moldova, musulmanii tunisieni formează cea de-a treia comunitate de străini din Cluj, după francezi (599 de persoane) și italieni (500 de persoane) și mai mulți decât germanii (412). Majoritatea tunisienilor aflați în Cluj sunt studenți la Universitatea de Medicină și Farmacie.

[/stextbox]