Lucian Boia, la Cluj: „Nu știu ce mă așteaptă. Vine istoria spre mine și mă obligă să scriu despre un subiect sau despre altul”

Istoricul Lucian Boia s-a întâlnit, miercuri, cu publicul din Cluj, în cadrul ediției a treia a Festivalului Internațional de Carte Transilvania. Lucian Boia a vorbit despre parcursul său profesional și ce îl leagă de Transilvania, despre raportul dintre istorie și mit, dar și despre modul în care ar trebui percepute faptele istorice din punctul de vedere al reprezentării lor. La întrebarea unui cititor din public, Lucian Boia s-a pronunțat și cu privire la viitorul Europei în contextul valului de emigranți:

„Eu am un răspuns care le rezolvă pe toate: dacă sunt convins că nu ne descurcăm deloc într-un domeniu, acesta este viitorul. M-am ocupat cât de cât în studiile mele și de viitor, dar istoria este atât de complexă și fără control, încât nu ai cum să știi ce va urma. Avem scenarii de tot felul și cu privire la emigrație, la Uniunea Europeană, la planetă. Pentru moment lucrurile sunt exagerate. Mă refer la islamizarea Europei, sau la amestecul civilizațiilor. Pe moment datele sunt clare. UE are o populație de peste 500 milioane de locuitori, iar populația islamică s-ar ridica la 20 de milioane de locuitori. Un milion de musulmani care ar intra anul acesta în Europa ar însemna 0, 2% din populația europeană. Ar trebui să vină cinci ani la rând câte un milion pentru a acest procent să crească. De aceea spun că suntem foarte departe de ceea ce ar fi o islamizare a Europei. Asta nu înseamnă că de-a lungul secolelor nu se poate întâmpla”, a precizat Lucian Boia.

Istoricul a admis că lucrările sale sunt discutabile și controversate, dar asta numai pentru că totul este discutabil în istorie. „Istoria înseamnă o mulțime de interpretări asupra trecutului. Istoria înseamnă și istoria care a fost și care este obiectivă și adevărată 100%, dar istorie înseamnă și reprezentarea istoriei care a fost. Noi nu avem acces direct la istoria adevărată și tot ceea ce discutăm noi, discutăm în funcție de reprezentări. Ar fi bine, poate, ca istoricii să spună că ceea ce fac ei nu este istorie, ci una dintre nenumăratele ei reprezentări. Istoricul profesionist încearcă și reușește până la un punct să se țină destul de aproape de adevăr, dar asta nu înseamnă că interpretările și reconstituirile nu sunt diferite”, a transmis Lucian Boia la Cluj cu privire la aspectul potrivit căruia totul este discutabil în istoriografie. Istoricul a precizat că patriotismul nu se mai „conjugă” astăzi ca acum 150 de ani. „Scrisul trebuie să aibă ecou în lumea occidentală unde oamenii sunt deprinși cu un alt gen de istorie. Vom face noi, intelectualii, un act patriotic, atunci când vom produce opere capabile să intereseze lumea întreagă nu doar pe noi”, a spus istoricul.

 „Am scris istoriografie, am avut o perioadă când m-am ocupat de imaginar, prima mea carte din această serie s-a numit «Secolul Marțienilor» și am descoperit astfel cum se poate fabula și ce rol important are imaginarul în acest joc multimilenar al umanității. La un moment dată, însă m-am săturat de atâta imaginar și am preferat să-mi modific perspectiva. Nici eu nu știu ce m-a condus să scriu atâtea cărți. Pur și simplu mă îndrăgostesc de câte un subiect și scriu o carte. Toate sunt bazate pe o cercetare minuțioasă, nu le-aș spune de popularizare. Niciodată nu am repetat ceea ce s-a spus deja. Dacă s-a spus, ce rost are să vină un istoric și să repete la nesfârșit ce au spus alții doar că așa pare că ar fi adevărat?Scrisul e și un capriciu în cazul meu, cum a fost cartea despre Balcic. Nici acum nu știu ce mă așteaptă. Vine istoria spre mine și mă obligă să scriu despre un subiect sau despre altul”, a precizat Lucian Boia, fără a dezvălui subiectul următoarei cărți care va fi lansată la Târgul de Carte Gaudeamus din București, în luna noiembrie.

„Eu sunt un singuratic, nu am vrut să dau un model nimănui. Am exprimat ce aveam în mine”.

[stextbox id=”custom”]LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, a fost profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului, a Franţei şi a Germaniei. În 1997, lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească a stârnit senzaţie şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale. A publicat peste 20 de volume la Editura Humanitas, cel mai recent fiind Cum s-a românizat România, apărut în 2015. [/stextbox]