La pas prin….oraşul cu comorile prăfuite

Transilvania Reporter a făcut un scurt periplu prin oraş pentru a vedea starea actuală a câtorva dintre cele mai cunoscute clădiri cu valoare istorică a Clujului. Sunt doar câteva exemple din zecile de clădiri care dau culoare oraşului. Unele se află într-o stare deplorabilă, altele pot fi exemple de bună practică.

Palatul Teleki

În centrul Clujului o clădire reprezentativă pentru barocul târziu este Palatul Teleki, situat pe strada Hermann Oberth 4 cu faţada pe strada Kogălniceanu. Aripa sa longitudinală se întinde pe partea de vest a străzii Herman Oberth. Arhitectul clădirii baroce a fost Leder Jóseph. Pe o parte a sa funcţionează sala de lectură a Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga”. Clădirea cu balcoane, coloane cu capiteluri, pilaştri, decoraţiuni cu ghirlande, decoruri florale în relief, dar şi cu o faţadă interioară frumoasă, este dispusă pe un plan în formă de U. Spaţiul de acces către sala de lectură a bibiliotecii a fost delimitat prin nişte panouri, restul clădirii mai având doar câţiva locatari, o bună parte din locuinţe fiind golite şi cu porţile sigilate. Clădirea a fost cândva renovată, dar astăzi arată mai mult cârpită, prăfuită, înţesată de fire. Este revendicată de romano-catolici.

Clădirile gemene ale Clujului

Sunt clădiri emblematice pentru oraş. Palatele de pe actuala stradă Iuliu Maniu aparţineau Statusului Romano-Catolic. Palatul Bánffy, bijuteria barocului transilvănean, şi casa Wolphard–Kakas au fost înălţate faţă în faţă, lăsând loc unei străzi între ele, şi sunt considerate monumente de seamă din arhitectura profană a Renaşterii.

Sunt două blocuri de clădiri mari având trei porţi de intrare, aproape în întregime simetrice, cu excepţia faţadelor de est şi de vest, blocul de sud fiind mult mai lat, având curţi interioare cu foişoare elegante, cu arcade susţinute de stâlpi şi coloane zvelte. Colţurile imobilelor de la intersecţia străzii Iuliu Maniu cu piaţa centrală sunt rotunjite şi sunt decorate ce câte o turlă acoperită cu coifuri. Faţadele clădirilor de factură neobarocă sunt decorate cu măşti groteşti, ghirlande de flori şi de frunze.

Chiar dacă sunt clădiri în oglindă, doar una dintre clădiri a fost renovată şi toate decoraţiunile refăcute, în timp ce cealaltă etalează un aer neîngrijit şi e “dotată” cu niscaiva termopane şi instalaţii de aer condiţionat. Decoraţiunile baroc sunt ultima preocupare a celor care folosesc clădirea, ele sunt roase, mâncate de igrasie şi acoperite de fire şi cutii de aparatură. Clădirile au fost restituite una total şi una parţial Statusului Romano-Catolic.

Biserica Reformată, Kogălniceanu 16

Biserica Reformată situată în centrul orașului Cluj-Napoca, pe Str. Mihail Kogălniceanu, are peste 500 de ani vechime și reprezintă una dintre cele mai valoroase clădiri construite în stil gotic din Ardeal. Astăzi ea aparţine cultului reformat calvin. Edificiul impresionează prin dimensiunile sale, fiind cea mai mare construcție gotică tip sală din sud-estul Europei. O adevărată comoară o constituie cele 117 epitafuri și blazoane heraldice mortuare. Aparținând familiilor nobiliare ardelene și realizate în metal/metal prețios, din materiale textile, pe pergament ori pe hârtie, acestea erau produse și expuse cu prilejul ceremoniilor funerare. Ultima renovare a bisericii s-a făcut în perioada 1958-1963. Acum ea este renovată printr-un proiect european în valoare de 4, 5 milioane de euro. Proiectul de reabilitare a prevăzut, printre altele, reconstruirea parțială a tavanului edificiului și înlocuirea șarpantelor putrezite. Deşi încă cu schele pe ea, rezultatele încep să se vadă, clădirea albită îşi scoate frumuseţea la lumină.

Banca Naţională a României – Sucursala Cluj

Situată în Piaţa Unirii numărul 16, clădirea Băncii Naţionale etalează una dintre cele mai frumoase faţade din Centrul oraşului. A fost frumoasă şi atunci când a fost construită la începutul secolului XX, fiind o expresie a art noveaului, este frumoasă şi acum. Putem spune că etalează, pentru că arată impecabil, o reabilitare cu atenţie la detaliile decorative, la ramele ferestrelor, tencuiala a fost curăţată şi refăcută cu tencuială pe plasă din fibră de sticlă, iar elementele decorative au fost curăţate şi vopsite. Elementele decorative din piatră au fost recondiţionate sau înlocuite.

Feroneria a fost consolidată si recondiţionată, revopsită. Tâmplăria exterioară din faţada principală la parter s-a păstrat şi a fost restaurată, iar restul tâmplariei exterioare s-a înlocuit cu tâmplărie din lemn stratificat identică cu cea existentă în trecut. În plus, trebuie să adăugăm că clădirea este una dintre cele care beneficiază şi de iluminat special pe timp de noapte, cu spoturi plasate astfel încât să fie pusă în valoare.

Casa Aurarului

Casa Aurarului este situată la intersecţia dintre străzile I. C. Brătianu şi Hermann Oberth (fosta Uliţă Regală cu Uliţa Minoriţilor). A fost locuinţa şi atelierul unui meşter aurar, Ujhelyi Gabor, şi a soţiei sale, Szolosi Anna. Ancadramentele minunate ale ferestrelor de la parter arată că a fost construită între anii 1724 – 1725. Din păcate, dintre inscripţii se mai vede clar doar una, celelalte fiind degradate grav. În interiorul clădirii este acum cafeneaua Palabre şi se mai află câteva locuinţe. Clădirea are chiar şi o legendă care se referă la Regele Matei Corvin şi la judele Clujului, publicată în 1575 de cărturarul unitarian Heltai Gaspar.

Casa nu este renovată prea bine, cârpelile se văd. Dar drama de nesoluţionat a casei este că se află pe o stradă intens circulată zilnic de către o mare de tineri elevi şi studenţi. Aşa că, atunci când se simt inspiraţi, zidurile sau porţile casei se dovedesc numai bune pentru inscripţii, mesaje, versuri, graffiti, desene mai mult sau mai puţin decente.