La nutriționist. Pericolul din pauza de masă

Termene limită, șefi exigenți sau sarcinile multiple pe care le avem la birou, aproape că au transformat pauza de masă într-un lux. Legislația muncii prevede necesitatea pauzei de masă în programul angajatului, însă, această regulă fie nu se aplică, fie o ignorăm, iar dacă ne facem timp pentru a lua masa la birou de cele mai multe ori alegem varianta cea mai puțin sănătoasă a unui prânz ”în viteză”, de tipul fast food. Trebuie să conștientizăm că stilul de viață sedentar, specific angajaților care muncesc la birou este asociat cu patologiile secolului XXI (diabet, hipertensiune arterială, cancere, boli cardiovasculare etc), care sunt pricipalele cause de mortalitate la nivel mondial. 40% dintre persoanele care suferă de afecțiunile enumerate mai sus nu ajung să îndeplinească recomandarea minimă de 150 de minute de activitate fizică pe săptămână, iar procentele se apropie de 70% în SUA și țările dezvoltate din Europa.

După criterile obiective de apreciere a nivelului de activitate fizică, 95% dintre persoane sunt considerate sedentare, am aflat de la specialistul contactat de Transilvania Reporter, Laura Gavrilaş, asistent universitar doctor, nutriţionist şi dietetician, în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Facultatea de Farmacie, disciplina Bromatologie, Igienă şi Nutriţie.

„Persoanele care prestează muncă de birou îşi petrec până la 75% din timp stând pe scaun. Acest aspect, împreuna cu alimentaţia hipercalorică datorată consumului în exces de produse zaharoase, grăsimi, alimente prăjite şi a programului haotic al meselor duc la un prognostic sumbru al actualei generaţii”, explică Laura Gavrilaş. Şi totuşi, prânzul luat în pauza de masă nu trebuie ignorat, cu atât mai puţin eliminat. Majoritatea clădirilor de birouri dispun de un spaţiu special amenajat pentru recreere şi servirea mesei, dotat cu strictul necesar de obiecte electrocasnice care pot să facă organizarea meselor de la birou mai uşoară.

„Chiar dacă ne este mult mai uşor şi la îndemână să comandăm mâncare, ar trebui optat pentru preparate gătite în gospodaria proprie deoarece putem să folosim materii prime de o calitate superioară, să alegem tehnici culinare sănătoase, să controlăm cantitatea de ulei, grăsimi, zahăr, condimente cu potenţiatori de gust etc, din alimente, şi nu în ultimul rând să ne pregătim porţia de mâncare necesară pentru a preveni mâncatul în exces, pe principiul <dacă tot am dat banii>”, adaugă Gavrilaş.

Recomandările specialişitilor sunt foarte clare. „În primul rând este foarte important să nu sărim peste mese. Să păstrăm la vedere gustări sănătoase, iaurt natur, fructe, nuci, alune de pădure, migdale etc, şi foarte important fiecare masă principală să conţină legume. Pentru a avea un randament optim şi o eficacitate sporită este de preferat să folosim tehnicile culinare sănătoase care nu implică temperaturi ridicate în preparearea alimentelor şi să eliminăm pe cât posibil utilizarea grăsimii. Hidratarea este la fel de importantă şi trebuie făcută în mod corespunzător, cu apă. Mare atenţie la sucurile carbogazoase şi băuturile dulci”, ne sfătuieşte Laura Gavrilaş.

Un aspect foarte important pe care este bine să-l evităm este mâncatul la birou, în faţa calculatorului, sau în timp ce rezolvăm sarcini de serviciu. Conform studiilor, în aceste cazuri suntem tentaţi să mâncăm mai mult, iar caloriile se depun mult mai repede. De asemenea, este obligatoriu să mâncăm în poziţia corectă, adică stând cu spatele drep. Astfel, vom reuşi să evităm eventualele balonări sau dureri de stomac. Pe lângă o dietă sănătoasă, angajaţii care îşi desfăşoară activitatea la birou trebuie neapărat să profite de fiecare ocazie să facă mişcare. Cele mai la îndemână metode de tonifiere a organismului ar fi urcatul pe scări, iar atunci când avem să transmitem ceva colegului sa mergem să vorbim cu acesta şi nu să dăm un telefon, sau să uzăm de reţelele de socializare.