IT-ul clujean, sub lupă: 1 din 11 angajați clujeni sunt în IT, salariile vor crește, iar outsourcing-ul rămâne la putere

IT-ul a devenit în ultimii ani cel mai promițător motor al economiei românești, reprezentând în prezent, alături de  domeniul tehnologiilor comunicării, 6% din PIB. În Cluj-Napoca, IT-ul este perceput ca fiind cea mai productivă industrie. Lumea se gândește la IT-iștii clujeni de fiecare dată când vine vorba de o aplicație nouă, de un exit răsunător sau de o inovație importantă. Potrivit analizei „Studiul pieței de IT din Cluj”, realizat de către ARIES Transilvania, aparențele nu sunt deloc înșelătoare. Cifrele culese pentru intervalul de timp 2011-2016 arată că 1 din 11 angajați clujeni lucrează într-un domeniu al IT-ului în care, în ultimii șase ani s-au înregistrat creșteri importante în privința numărului de firme active, de nu mai puțin de 81 de procente. Creșterea numărului de firme s-a tradus prin creșterea procentuală a activității de tip „outsourcing”, însă specialiștii care au realizat studiul spun că acest lucru nu este neapărat rău: se face soft la comandă, dar cei care lucrează în astfel de companii își dezvoltă cunoștințele de bază și sunt tot mai bine pregătiți pentru proiectele de realizare a produselor inovative. Unde merge IT-ului? Spre bine, spun antreprenorii, care anunță că salariile vor crește cu procente de „double digits” în fiecare dintre următorii cinci ani, iar o eventuală criză nu sperie pe nimeni într-un domeniu în care salariile pornesc de la 2500 de lei în cele mai „nefericite” cazuri.

Piața IT-ului, la putere

În cei 6 ani de referință, numărul angajaţilor din IT la nivel național a crescut cu 73%, depășind în 2016 100.000 angajaţi, arată studiul realziat de către ARIES Transilvania. Acest indicator a fost obținut din datele de bilanț ale companiilor, ca atare nu include și modalitățile de colaborare de tipul PFA sau microîntreprindere. Cele mai multe companii care au apărut în ultimii 3 ani sunt companii cu număr mai redus de angajați.

În Cluj sunt oficial înregistraţi ca angajaţi în IT în anul 2016: 14.601 angajaţi, în creştere cu aprox. 15% faţă de 2015. În 2016, Bucureștiul concentrează jumătate dintre angajații din IT (50,0%, în 2016), fiind secondat de Cluj, cu 14,3%, Iași și Timiș, cu câte 5,4% și Dolj, cu 4,2%. Celelalte 5 județe au cote cuprinse între 3,7% și 1,5%.

În 2016, din total salariaților municipiului Cluj-Napoca (161.610- date INS), 14.036 angajaţi lucrează în IT. Practic, 1 din 11 clujeni lucrează în IT (fără să considerăm PFA/microîntreprinderi). Așadar ponderea IT-știlor din total angajați reprezintă în 2016 8,7%, în timp ce, pe celelalte centre, ponderea celor din IT este mai mică: 5,7% în București, 4,5% în Iași și 4,2% în Timișoara. În 2016, peste 80% dintre angajații de IT clujeni activează in companii care produc software la comanda-CAEN 6201.

 

Tânăr și… IT-ist

În prezent, din numărul total de persoane care figurează cu titlul de angajați în IT sau colaboratori, 60% sunt bărbați și 40% sunt femei.  Media de vârstă a angajatului în acest domeniu este de 31,5 ani și este absolvent cu licență în IT (59%).

În privința salariului minim, datele studiului vin răspunsuri la interviuri și nu cifre raportate la vreo autoritate. Multe companii țin la „intimitatea” acestor cifre și este de înțeles rațiunea pentru care ar fi raportat sume mai mici decât cele reale, răspunzând la întrebarea „Care este salariul minim net oferit de companie pentru un angajat full-time, aflat într-o poziție de junior, middle sau senior”: salariile oricum sunt mari pe piață, pretențiile noilor recruți sunt de asemenea tot mai mari și nici un CEO nu ar vrea să se trezească cu o piață a salariilor chiar mai dezechilibrată decât este deja. Cu toate acestea, datele culese arată că un programator de nivel junior primește, în medie 2600 de lei, unul de nivel middle- 4600 de lei, iar un senior developer ajunge la aproximativ 6.400 de lei/lună.

De asemenea, potrivit studiului, 58% dintre noi recruți din IT au nevoie de o perioadă de integrare în companie cuprinsă între trei și șase luni. Durata de integrare este mai redusă în cadrul companiilor de consultanță în IT și în cadrul companiilor mici și medii, cu maxim 50 de angajați.

Când discuția se mută spre departamentele de HR, ele raportează faptul că lipsa forței de muncă specializată este cea mai mare problemă (63% dintre respondenți clasează această problemă pe primul loc în topul provocărilor). De altfel, spun specialiștii în HR, principala activitate în aceste departamente ajunge să fie recrutarea, iar acest proces se face în primul rând din alte firme. Tot specialiștii în HR spune că lipsa abilităților în comunicare, capacitatea de lucru în echipă și lipsa de inițiativă sunt printre principalele competențe care le lipsesc absolvenților în IT.

Când vine vorba despre provocările din industrie, 48% dintre managerii companiilor IT spun că lipsa forței de muncă specializată le dă cele mai multe bătăi de cap, urmată de contracte (20%) și cadrul legislativ în general (10%). Piața IT, salariile, lipsa de predictibilitate sau relația cu clienții completează și ele tabloul problemelor.

Cluj: 81% mai multe firme decât în 2011

Evoluția numărului de companii pe piața IT, așa cum a fost ea definită în metodologia studiului, a fost una în general ascendentă în perioada investigată. Numărul companiilor înfiinţate în industria IT a înregistrat în 2016 cea mai mare creştere relativă din ultimii 6 ani: 11%. Astfel, potrivit datelor culese, de la 9823 de companii câte erau înregistrate în 2011 la nivel național, s-a ajuns la 14,339 în anul 2016.

În ultimii 6 ani, ponderea firmelor de IT din Bucureşti din totalul naţional a scăzut cu 2,1 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor din județul Cluj a crescut cu 1,9 puncte procentuale. Aproape 40% dintre companiile din IT au fost și sunt localizate în municipiul București, alte 10% sunt plasate în județul Cluj, urmând apoi județele Timiș, Iași și Brașov. În perioada vizată de acest studiu, județul Cluj are cea mai mare rată de creștere a numărului de firme de IT din toată țara: 81%. În ultimii 6 ani, numărul companiilor de IT din Cluj Napoca a crescut în perioada 2011-2016 cu 75%, cifră superioară municipiilor Iași sau Timișoara. Municipiile Cluj Napoca, Timișoara, Iași și Brașov, împreună cu cele 6 sectoare ale Bucureștiului concentrează în 2016 57% din numărul companiilor de IT.

Cifra de afaceri a companiilor de IT din Cluj-Napoca a crescut într-un ritm superior mediei pieței de IT, într-un trend liniar, cu un plus anual de circa 340 milioane lei.

Peste două treimi din companii au cifra de afaceri de maxim 249.999 lei. Circa 11% au o cifră de afaceri între 250.000-499.999 lei. Diferența până la 100% o reprezintă companiile cu cifră de afaceri de peste 500.000 lei. Structura companiilor în funcție de cifra de afaceri e relativ constantă de-a lungul celor 6 ani.

Potrivit studiului, 4% din firmele de IT generează 78% din total venituri. La polul opus, 72% din firmele de IT generează numai 4% din total venituri. Din perspectiva ponderii cifrei de afaceri a categoriei în totalul industriei, datele ne indică o proporționalitate inversă decât la graficul anterior.

Bucureștiul deține peste 60% din totalul național, fiind secondat de Cluj, cu aproape 13%, Iași și Timiș, cu câte 4% și restul județelor cu procente variind între 0,9% și 2,8%.

Rata de creștere relativă anuală a firmelor din Cluj a crescut de la 8%-10% (2011 2013), la 11%-15%, în 2015-2016. Pe piața clujeană de IT activau în 2016 circa 1.235 companii, 8,6% din totalul companiilor existente la nivel național și potrivit datelor, rata de creștere relativă anuală a evoluat și ea pe un trend ascendent.

 

Endava, în topul companiilor de IT din Cluj-Napoca

Outsourcing-ul, încă la putere

În Cluj-Napoca 63,1% din firmele de IT au cod CAEN 6201, față de Bucureşti, unde sunt doar 37,2%. Acest cod CAEN se referă la „activități de realizare a soft-ului la comandă” sau în limbaj ceva mai profan, outsourcing. În realitate, procentul urcă până la aproape 90%, spun specialiștii care au realzat acest studiu, multinaționalele fiind de regulă cele mai „deschise” către acest mod de lucru, în timp ce companiile locale încearcă să distribuie resursă umană și pe proiecte de inovație.

Outsourcing-ul va continua să fie motorul profitului în IT-ul clujean, dar vor exista și investiții în paralel, în produsele proprii.

Crește numărul companiilor clujene cu cod CAEN 6201, care activează în domeniul realizării de soft la comandă, ponderea acestora variind de la 48%, în 2011, la 63%, în 2016. Pentru perioada viitoare, datorită creșterii ridicate a numărului de companii de IT prin programe de tip schemă de minimis (ex. Start-Up Nation), este de așteptat ca numărul companiilor de IT clujene să depășească 1.800 companii, păstrându-se același trend de evoluție a structurii acestora în raport cu codul CAEN.

Sunt însă de speriat aceste cifre legate de outsourcing-ul? Cu siguranță nu este cazul ideal, dar la o analiză mai atentă se disting câteva nuanțe, așa cum explică Bianca Muntean, director al ARIES Transilvania.

„Nu mai vorbim despre bucăți de proiecte luate și aduse la Cluj-Napoca, ci despre proiecte integrate, care sunt externalizate către echipele din companiile clujene. În ultimii cinci-șase ani vedem că nivelul de cunoștințe al angajaților de IT a crescut foarte mult tocmai prin intermediul acestor proiecte executate. Acest lucru ne asigură masa critică de cunoștințe, competențe și oameni cu care apoi încercăm să lucrăm la proiecte inovative despre care tot vorbim”, explică ea.

O treime din piața clujeană de IT, reprezentată de start-up-uri

Numărul start-up-urilor din IT s-a dublat În ultimii 6 ani. Avem, la nivel național în 2016, 3.795 start up-uri. Ponderea start-up-urilor lor din totalul companiilor de IT a crescut de la 18,4%, în 2011, la 26,5%, în 2016. Pentru 2017, odată cu demararea programelor de tip schemă de ajutor minimis (Startup Nation), este așteptată practic o dublare a numărului de start-upuri, ponderea acestora depășind, estimativ, 40% din total.

Numărul start up-urilor de IT din Cluj au ajuns la 29,4% din totalul companiilor de IT locale. Numărul de start-upuri reprezintă atât un indicator privind dinamismul pieței, cât și unul de semnal, pentru anii viitori, în ceea ce privesc direcțiile de evoluție ale domeniului. În acord cu numărul de companii, și numărul de start-up-uri a crescut aproape constant. Pentru 2017 este de așteptat ca numărul acestora să depășească 500.

Perspectivele unei crize financiare în viitor pe termen mediu nu îngrijorează, deoarece, spun antreprenorii, aceasta ar așeza și ar face curățenie pe piață.

Unde văd antreprenorii IT-ul clujean în 5 ani?

În cadrul studiului au fost realizate 14 interviuri nemijlocite cu antreprenori din IT, companii din Cluj-Napoca și reprezentanți ai mediului universitar. Cu privire la o prognoză a direcției în care se îndreaptă IT-ul clujean, aceștia spun că, în primul rând, salariile din domeniu vor crește în medie cu 10-12% în fiecare an, dar orientarea va avea în vedere orașele medii ale României, în care costul forței de muncă ar fi cu 20% mai scăzut decât cel al forței de muncă din orașele „consacrate”. Cu privire la productivitatea IT-ului, studiul arată că valoarea creată de acest domeniu se va dubla și se vor înregistra exit-uri (vânzări) la nivel de produs dar și la nivel de companii de IT, către alte multinaționale. IT-ul ar urma să se specializeze pe domenii ca cel farm și auto, iar companiile mici care au în prezent mai puțin de 15 angajați, vor avea 100 în următorii cinci ani.