Isărescu: Adoptarea euro în 2019, un obiectiv ambiţios

România este singura ţară din estul Europei care a stabilit, cel puţin verbal, o dată pentru aderarea la euro: ianuarie 2019. Şi aceasta în condiţiile în care ţara noastră a îndeplinit criteriile de convergenţă stipulate în Tratatul de la Maastricht. Afirmaţiile aparţin guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, care a participat astăzi la prima Conferinţă ştiinţifică anuală a economiştilor români din mediul academic din străinătate, organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universităţii Babeş-Bolyai.

„Sunt un susţinător convins al acestor două proiecte, adoptarea monenei unice şi Uniunea Bancară. Problema în cazul României nu este dacă se vor face ci când se vor realiza. Ceea ce contează cu adevărat este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea acestor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. De fapt, întrucât adoptarea euro antrenează în mod automat dobândirea caracterului de membru al Uniunii Bancare, odată stabilită o data ţintă pentru primul obiectiv rămâne, deschisă doar chestiunea oportunităţii aderării la Uniunea Bancară înainte de acest moment. A rămâne pe termen lung în afara Uniunii Bancare nu constituie o opţiune pentru o ţară membră a Uniunii Europene, deci nici pentru România”, a spus guvernatorul BNR.
Isărescu a precizat că deşi România este ultima dintre ţările din zonă care a reuşit să îndeplinească criteriile impuse prin Tratatul de la Maastricht, noi suntem singurii care am avansat şi un termen concret, adică începutul lui 2019.

În schimb ţări ca Polonia, Ungaria, Cehia deşi îndeplinesc deja de mai mulţi aceste condiţii nu se mai grăbesc să treacă la moneda unică. Iar explicaţiile pentru acest „dezinteres” ţin de evoluţiile economice ale zonei euro din ultimii ani, şi în special se leagă de o diminuare a creşterii economice în ţările care fac deja parte din această zonă. „E vorba despre o revizuire a întregii strategii de trecere la euro pentru că s-au diminuat avantajele şi au crescut costurile. Se adaugă faptul că în anii de criză popularitatea moneidei europene a scăzut în ţările din estul Europei, de exemplu în Cehia a ajuns la numai 20%. Or e greu să introduci o monedă unică cu 20% popularitate. În schimb în România popularitatea monedei unice a fost tot timpul ridicată. Pe termen lung adoptarea monedei euro este în continuare în interesul ţărilor membre ale UE în general, dat fiind gradul înalt de corelare a ciclurilor economice şi de integrare a pieţelor. Deci mai devreme sau mai târziu şi ţara noastră va intra în consonanţă cu ciclurile europene dominante”, a spus Isărescu. Guvernatorul BNR susţine că pentru aceasta este necesară însă „îndeplinirea durabilă şi nu accidentală, nu forţată şi nu temporară, a criteriilor de convergenţă nominală, iar acest lucru nu este uşor de evaluat. Durabilitatea convergenţei, în general, nu doar a celei nominale, este prevăzută şi în Tratatul de la Maastricht, dar acest amănunt a fost pentru o vreme mult prea puţin luat în considerare. În al doilea rând, este important ca anterior intrării în zona euro să fi atins un nivel relativ ridicat de convergenţă a venitului pe locuitor. Noi, România, suntem la 50% faţă de media Uniunii Europene. Mai cred că, în cazul României, apropos de convergenţa reală, dezvoltarea aceasta enclavată pe care o observăm nu este benefică. Avem câteva zone foarte dezvoltate şi zone de sărăcie extremă care duc la migraţie de forţă de muncă”, a mai declarat guvernatorul BNR.

El a subliniat că România şi-a fixat un obiectiv ambiţios referitor la aderarea la euro în 2019, dar că drumul care va trebui parcurs în următorii cinci ani este dificil de parcurs.