Ioan Hosu: Conflictele deschise sunt rezultatul imaturităţii politicianului român

Tensiunile şi conflictele tot mai acute din politica românească vor avea efecte negative asupra întregii societăţi, consideră sociologul Ioan Hosu. El spune că politicienii, în special cei de la vârf, îşi personalizează proiectele şi nu înţeleg -ei în primul rând, dar atitudinea se propagă la nivelul întregii societăţi- că într-o competiţie de idei şi de proiecte nu trebuie să se ajungă la conflicte deschise.

„Cred că prin definiţie politica e chestiune de competiţie, însă ceea ce vedem la noi depăşeşte un cadru al competiţiei de idei şi de proiecte şi se ajunge la conflicte. Conflicte care derivă mai degrabă din poziţii personale ale actorilor din jocul politic. Aşa cum în campania electorală vedem cum comunicarea ţine mai degrabă de atacul la persoană, la fel, după ce ajung aceşti oameni în scaunele puterii, continuă într-o manieră extrem de personalizată proiectele pe care le au. Cred că aceasta e problema, că unii lideri politici personalizează, percep aceste dezbateri sau confruntări politice mai degrabă într-o manieră personală şi exclusiv conflictuală. Cred că aici pierde societatea românească, faptul că nu vedem o competiţie care să ducă la câştiguri pentru societate, pentru interesul general, ci vedem mai degrabă poziţii care rapid ajung ireconciliabile şi ele se termină cu conflicte, fie suspendare, fie eliminarea fizică de pe scena politică. Nu-i normal acest lucru. S-ar putea să fie o stare de imaturitate a politicianului din România, în care ideile lui, dacă nu sunt acceptate, trebuie să fie război total. Cred că războiul total e o caracteristică pentru societatea românească”, spune Ioan Hosu.

Dar acest război politic -de cele mai multe ori personal- dus de politicienii noştri ajunge să fie însuşit şi preluat şi de adepţii lor, ai fiecăreia dintre tabere, fapt care duce la o polarizare tot mai accentuată a societăţii româneşti.

„Astăzi, opinia ţine loc de adevăr, ceea ce e un lucru extrem de grav. Avem dreptul la opinii, dar şi alţii au dreptul la opinii. La noi tindem ca opiniile pe care le exprimăm să aibă valoare de adevăr absolut. Nu e permis aşa ceva. Radicalizarea acesta se petrece pe un fond al unei comunicări deficitare în spaţiul public şi se ajunge la polarizare şi la crearea unor poziţii aproape extreme, fundamentaliste de-a dreptul. Fiecare spune: eu, opinia mea şi atât. Restul desfiinţează. Acesta e modelul pe care îl văd dezvoltat la politicieni. E un comportament mimetic, ceea ce se întâmplă la vârful societăţii vine replicat şi multiplicat la nivelul întregii societăţi. Aici e pericolul şi oamenii politici în primul rând ar trebui să înţeleagă că, da, există o dezbatere de idei, că sunt opinii pro şi contra. Opinia e parte dintr-un exerciţiu democratic, dar nu trebuie să ajungem la violenţă, nici măcar simbolică. Ori, noi nu mai avem degajarea şi distanţa necesare pentru dezbatere”, susţine Ioan Hosu.

După cum stau lucrurile până acum, războiul politic va continua, chiar se va amplifica, iar efectele vor fi negative nu numai pentru o parte a beligeranţilor, ci şi pentru întreaga societate românească: „Nu e prima dată când vedem o astfel de derulare de evenimente şi, de obicei, finalitatea e că unii vor ieşi de pe scena politică. În momentul acesta sunt poziţii ireconciliabile şi cred că deja sunt angajate mult prea multe mize; mize de imagine, mize simbolice, mize politice. Efectele o să le vedem şi în social, şi în economic.

Genul acesta de conflict nu e doar unul în zona media şi politică, ci are repercusiuni clare în multe zone. O să vedem disfuncţionalităţi, plecând de la blocajul politic. Cred că 2017 va fi un an destul de agitat. Cele două mari instituţii care generează tensiunile, Preşedinţia şi Guvernul, la care mai adăugăm şi Parlamentul, nu cred că vor ajunge prea repede la un consens, la modul în care s-au derulat rapid lucrurile după alegeri, ajungându-se deja la conflict deschis”.