Întoarcerea la semințele tradiționale

Dacă tot mai mulți tineri antreprenori se îndreaptă în prezent spre cultivarea unor plante mai mult sau mai puțin exotice sau la modă, în ultimii ani a crescut şi interesul pentru produsele tradiționale și mai ales pentru semințele autohtone. Asociația Eco Ruralis din Cluj-Napoca se ocupă, printre altele, şi cu studierea, înmulțirea și distribuirea semințelor colectate de la țăranii din România, dar și din întreaga lume.

Seminețele tradițioanale sunt considerate bune pentru consum propriu, dar nu pot fi vândute pe piață. De asemenea, produsele care provin din semințele tradiționale nu pot fi vândute pe piață pe scară largă, ci doar la modul informal, în târguri sau direct de la fermă.

„Suntem o asociație de țărani care s-a înființat în 2009 din nevoia de a crea un viitor mai bun pentru agricultura țărănească și de a reprezenta vocea țăranilor în procesul de luare a deciziilor și la nivel național și la nivel european. Facem parte din Confederația Internațională a Țăranilor «Via Campesina»  și acest lucru ne dă acces la dezbaterile care au loc la nivel european. Una dintre campaniile pe care le desfășurăm este dedicată revitalizării și salvării patrimoniului genetic agricol, a semințelor țărănești. Acestea poartă mai multe denumiri: semințe vechi, bătrânești, semințe tradiționale, populații locale. Am văzut foarte clar în ultimii ani interesul pentru produsele tradiționale. Noi colectăm semințe de șase ani, avem o colecție de peste 1.000 de varietăți și peste 100 de specii. Avem membri în toată țara, din fiecare județ și colectăm semințe și informații inclusiv de pe insulele din Delta Dunării. Producem semințe tradițioanale, înmulțim ceea ce colectăm, analizăm semințele împreună cu partenerii noștri de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca. Cei de acolo cercetează semințele pe care le-am colectat noi și ne oferă rezultatele cercetării pentru a dezvolta argumentul științific în favoarea semințelor tradiționale”, explică Ramona Duminicioiu coordonatorul campaniei Agrobiodiversitate.

Nu doar semințe, ci și informații

Asociația înmulțește semințele tradiționale în serele de la USAMV și în fiecare an Eco Ruralis organizează o distribuție națională de semințe. „În fiecare toamnă descriem semințele pe care le-am produs și organizăm o distribuțe națională de semințe. Oferim cinci plicuri de semințe, cinci varietăți de semințe la alegere, varietăți pe care le prezentăm într-un catalog. Trasmitem nu doar semințe, ci și informații. E foarte important să transmitem și informații. Oamenii știu ce să facă cu ele, sunt foarte inteligenți. Nu trebuie să le spui țăranilor cum să cultive una sau alta, e important să le transmiți la ce anume să se aștepte când cultivă o sămânță. Încurajăm oamenii să ne transmită și ei informații despre semințele pe care le primesc de la noi și pe care le cultivă”, mai spune Ramona.

Anul acesta a fost cel mai de succes din perspectiva distribuției de semințe la Eco Rualis. „Am văzut că interesul pentru semințe crește de la an la an. Am lansat în februarie distribuția de anul acesta și am avut-o deschisă doar pentru o săptămână pentru că am avut mai multe comenzi decât ne-am așteptat. În primele 24 de ore am primit 600 de comenzi și într-o săptămână am ajuns la 1.200 de comenzi. Am onorat peste 1.300 de comenzi, într-un final”, explică reprezentantul asociaţiei. Pe viitor Eco Ruralis intenţionează să strângă cât mai multe date direct de pe câmp, de la țărani, pentru a putea publica un studiu cu observațiile acestora.

Tomatele, în topul preferințelor

„Chiar dacă țăranii sunt extrem de deschiși spre toate tipurile de semințe, cele mai cerute sunt cele de tomate. Tomatele sunt cele mai întânite plante din grădinile țărănești. Avem peste 200 de varietăți de tomate, dintre care 44 sunt cuprinse în catalogul nostru de prezentare. Avem semințe tradiționale și din alte țări. Avem tomate roșii, galbene, verzi, negre, rotunde, alungite, mici, dolofane. Avem semințe din Franța, din SUA. De fapt tomatele provin din Statele Unite ale Americii. După o perioadă mai mare de cultivare, se încetățenesc și în noua locație. Avem chiar și tomate din Rusia. Dintre toate acestea, cele mai cerute sunt cele românești „clasice” și cele cherry, dar oamenii sunt deschiși la nou. De asemenea, avem semințe de vinete albe, de vinete în formă de gogoșar, cartofi mov. Am primit câteva semințe de cartofi mov. I-am plantat aici, în curtea noastră pentru a fi aproape de noi și pentru a-i studia mai îndeaproape. Așteptăm cu nerăbdare să iasă”, mai spune Ramona.

Gustul și calitățile nutritive ale semințelor tradiționale sunt net superioare. „Semințele tradiționale au revenit în atenția românilor. În ultimii ani s-a pierdut mai mult contactul cu pământul, cu agricultura, cu producția de hrană, oamenii au fost invadați de lanțurile alimentare convenționale cu produse industriale, de import. România importă peste 80% din hrana distribuită în supermarketuri și magazine, noi fiind una dintre primele șase țări agricole din U.E. Hrana de import este concepută în așa fel încât să reziste la transport, este produsă la nivel industrial exagerat de mare și nu este produsă într-o economie de piață reală. Fructele, legumele sunt crescute forțat pentru a produce profit cât mai rapid. Este garantat că aceste produse alimentare provin din semințe industriale și sunt crescute prin mijloace chimice, nesănătoase. Din fericire, românii încă au contact cu mediul rural, pentru că 46% din populație încă trăiește în mediul rural. Oamenii de la țară hrănesc în continuare oamenii de la oraș. Se vede diferența. Oamenii au încă un termen de comparație între produsele fără gust din magazin, dar arătoase și cele din grădina țăranilor.  Există dorința aceasta ca produsele țărănești să revină, să redevină în centrul lanțiului alimentar așa cum erau mai demult”, crede aceasta.

Reprezentanta asociaţiei consideră că agricultura a fost influențată într-un mod negativ în ultimii 25 de ani din cauza industrializării și a capitalismului. „Să nu se înțeleagă că înainte, în timpul sistemului comunist semințele erau o prioritate sau că acestea nu au suferit. Au suferit și chiar foarte mult. Fenomenul de industrializare a agriculturii în România are consecințe mai dramatice ca în alte părți ale Europei pentru că aici încă există milioane de țărani activi, există un mediu rural vibrant, populat, unde oamenii știu să facă agricultură. Industrializarea agriculturii afectează existența țăranului în mediul rural pentru că îi acaparează terenul, îi „fură”cunoștințele și semințele. Semințele tradițioanle sunt, din păcate, neprotejate de legislație, se află într-o zonă gri, sunt tolerate, iar la o aplicare mai strictă a legislației pot fi ușor interzise pe piață”, spune aceasta.

Pentru prima dată cea mai mare piață de țărani a Clujului a interzis vânzarea de semințe tradiționale.

Semințele tradiționale, interzise în piețe

De altfel, cei de la Asociația Eco Ruralis au observat că recent, în piaţa agroalimentară din centrul oraşului s-a interzis vânzarea semințelor tradiționale, în favoarea hibrizilor. „Pentru prima oară administrația pieței le-a interzis țăranilor să mai vândă semințe tradiționale la piață, singurul stand admis fiind unul cu semințe la plic, hibrizi, semințe moderne produse prin agricultura industrială. Este la latitudinea administrației pieței ce anume interzice sau ce nu interzice țăranilor din piață, însă legislația europenă permite nenumărate derogări în favoarea țăranilor. Acestora li se poate permite mult pentru că ei nu produc în sistem industrial și astfel ei nu pot fi obligați să investească așa cum investesc marile companii în securitatea alimentară”, explică Ramona.

Seminţele tradiţionale excluse de lege

Semințele tradiționale nu sunt omologate în mod oficial nici în catalogul național de semințe. Acesta este un catalog administrat de un institut sub conducerea Ministerului Agriculturii unde sunt înregistrate toate soiurile care au legal voie să fie vândute pe piața națională. Acest catalog a fost conceput pentru a include doar semințe moderne, hibrizi și așa mai departe. Criteriile ce trebuie îndeplinite se numesc DUS: distinct, uniform, stabil. Semințele tradiționale nu sunt nici stabile și nici uniforme, pentru că din punct de vedere genetic sunt mult mai bogate și mai diverse. Un câmp de porumb tradițional, de exemplu, va arăta cu mult diferit față de un câmp de porumb industrial, modern, unde toate plantele arată ca și cum ar fi clonate și reacționează la fel.

[stextbox id=”custom”]

Eco Ruralis

Timp de 4 ani, echipa Eco Ruralis din Cluj, cu sprijinul profesorului Aurel Maxim și cu ajutor din partea stagiarilor, voluntarilor, dar și a studenților a multiplicat semințe tradiționale pe o bucată de teren din fosta grădină botanică din cadrul universității. Pe durata întregii perioade de creștere, varietățile locale au fost analizate pentru a afla ce calități specifice au aceastea (producție, gust, rezistența la boli și dăunători, rezistența la secetă, etc.). Pe baza acestor observații se întocmește în fiecare an catalogul Eco Ruralis de semințe tradiționale. La finalul sezonului, semințele pentru fiecare varietate sunt adunate, selectate, ambalate și pregătite pentru distribuție. Începând cu 2014, în Cluj există Grădina de Semințe Tradiționale Eco Ruralis care se întinde pe un teren de 29 de ari. Multiplicarea semințelor nu se întâmplă doar la Cluj. O parte din membri asociației, țărani și grădinari produc cantități mai mari de semințe, pe care le descriu şi le trimit la Cluj pentru a fi distribuite.[/stextbox]