FOTO Tur ghidat printre mormintele-monument din Cimitirul Central
Fundaţia Házsongárd a oferit clujenilor de toate etniile un tur ghidat prin Cimitirul Central al oraşului, într-o incursiune pe durata a două ore.
Turul a avut loc în partea istorică a Cimitirului Hajongard, oficial denumit Cimitirul Central. Cimitirul a fost deschis în data de 11 mai 1585 în urma unei epidemii de ciumă, pe un teren unde iniţial se cultiva la acea vreme lubeniţă. Ideea de a deschide un nou cimitir exista însă încă din anul 1570. Înainte de începerea propriu-zisă a turului prin Cimitir, vizitatorilor le-au fost prezentate câteva date generale privind istoricul acestuia. Primul regulament al Cimitirului s-a născut abia în anul 1881 când s-au stabilit preţurile concesiunilor, ale penalizărilor, sfera de activitate a angajaţilor etc. Cimitirul a fost mărit de mai multe ori, astfel în secolul XVII s-a înfiinţat cimitirul luteran, iar în anul 1840 vechiul cimitir evreiesc. În 1885 cimitirul a fost aranjat, multe pietre vechi au fost mutate de la locul lor, s-au desemnat parcelele și au fost plantați arbori. La sfârşitul secolului al XIX-lea cimitirul a fost extins spre sud, deschizîndu-se în 1892 noul cimitir evreiesc şi cimitirul soldaților. Clujul este unul dintre puţinele oraşe unde confesiunile nu au cimitire separate.
„Azi mie, mâine ţie”
Vizita a început cu indicarea celei mai vechi pietre de mormânt care datează din anul 1599 şi care se află în partea luterană a cimitirului. Ea a fost găsită în anii ’70 de câţiva studenţi care făceau practică în cimitir. Piatra are o inscripţie în limba germană care se încheie cu proverbul în limba latină tradus în româneşte: „Azi mie, mâine ţie”. Conform, istoricului de artă şi ghidului Csecs Kinga, care a însoţit grupul de vizitatori în Cimitir, până la începutul secolului al XIX-lea exista o preferinţă pentru două tipuri de pietre de mormânt: piatră funerară cu streaşină şi piatră de mormânt în formă de sicriu. Următoarea oprire pentru cei 22 de vizitatori care au pornit turul în jurul orei 12.00, a fost la monumentul lui Hirschler József, cel care a fondat Colegiul Marian pe locul actualei Facultăţi de Litere de pe strada Horea. A urmat opririle la mormântul savantului Emil Racoviţă şi la cavoul familiei de farmacişti Mauksch-Hintz, care au deschis farmacia devenită astăzi Muzeul Farmaciei. A urmat vizitatare cavoului în care odihneşte Gaetano Biasini, fost un profesor de spadă milanez care s-a stabilit în 1832 la Cluj. „El a fost primul care a înfiinţat transportul public cu ajutorul birjelor şi totodată proprietarul Hotelului care-i poartă numele şi astăzi lângă cimitir”, a precizat Csecs Kinga. Turul a continuat cu prezentarea mormântului medicului Iuliu Haţieganu cunoscut pentru cercetările sale în domeniul tuberculozei şi iniţiator al uneia dintre cele mai valoroase şcoli de medicină internă. Vizitatorilor le-a fost prezentat mai departe mormântului arhitectului Károly Kós autor al proiectului Biserici Reformată cu Cocoş de pe strada Moţilor.
Isac, Agârbiceanu, Dima
În continuarea turului, vizitatorii au trecut pe lângă mormântul poetului Emil Isac, cel al scriitorului Ion Agârbiceanu şi al compozitorului Gheorghe Dima, îndreptându-se spre unul dintre cavourile monumentale din Cimitir. „De cele mai multe ori, din păcate, pietrele funerare nu pot exprima valoarea oamenilor care odihnesc în morminte”, a afirmat cu regret Csecs Kinga, în dreptul mormântului lui Ion Agârbiceanu. Mai departe vizitatorii au fost lăsaţi să intre în cavoul şi în cripta familiei baronilor Jósika construite cândva la sfârşitul secolului al XIX-lea şi au primit informaţii despre un alt cavou, cel al conţilor Bethlen de Iktar şi al conţilor Bánffy, construit în anul 1867. Printre ultimele morminte vizitate în Cimitirul Central, impresionant prin piatra funerară, a fost cel al actriţei Keler Ilona construit după planurile arhitectului Pakey Lajos. „Publicul clujean aşa de mult a iubit-o încât i-a ridicat un monument funerar exemplar. Monumentul funerar exprimă şi frumuseţea şi talentul şi vocea actriţei”, a precizat ghidul Csecs Kinga.
După aproximativ două ore de “pelerinaj” printre morminte, turul s-a încheiat, însă nu înainte ca vizitatorii să-şi manifeste încântarea: “Am aflat aspecte pe care nu le cunoşteam despre istoria acestui cimitir şi m-a impresionat, în primul rând, să văd cea mai veche piatră de mormânt chiar la intrare. M-aş fi bucurat să văd mai multă lume dornică să cunoască istoria oraşului prin personalităţile îngropate aici, însă probabil va veni mai multă lume în zilele următoare”, a precizat unul dintre vizitatori.
Vizitele sunt programate în fiecare zi, până duminică 25 august, pe parcursul Zilelor Culturale Maghiare, atât în variantă în limba maghiară, cât şi în română.
[nggallery id=93]
Domnisoara/ Doamna Cristina Beligăr , cimitirul se numeste Házsongárd exact ca si fundatia, si nu Hajongard….
Am pastrat varianta maghiara a termenului in primul caz, fiind vorba de numele unei entitati private, dar am redat-o pe cea romaneasca in cel de-al doilea, fiind vorba de un loc public, care are o denumire uzuala si in limba romana. Daca credeti ca nu am procedat corect, va „dezvaluim” ca Házsongárd este forma maghiarizata a termenului german Hasengarten.
Cu alte cuvinte, daca acceptam Házsongárd, atunci acceptam si Hajongard, daca nu, spunem toti Hasengarten si nu va intelege nimeni despre ce vorbim!
O zi buna/Minden jót
Bogdan Stanciu
editor maryland.cochranfirmcriminaldefense.com