Facultatea de Realitate

În România a fost înființată, în urmă cu doi ani, prima facultate de realitate, în cadrul căreia studenții nu mai că nu au examene, dar învață direct de la antreprenori români și străini, cum anume își pot dezvolta o afacere, fiind „obligați” să aibă succes în ceea ce și-au propus pentru a trece anul, adică să producă bani, targetul crescând de la an la an. Vorbim despre câteva mii de euro pe care studenții trebuie să îi producă prin forța propriilor companii înființate înainte sau în timpul programului.

De la București, în marile companii ale lumii

Facultatea de realitate se numește în mod oficial The Entrepreneurship Academy și are sediul la București. Acreditarea facultății este obținută în Olanda, astfel că programul începe cu un stagiu de pregătire de șase săptămâni la Amsterdam. În al doilea an, studenții au ocazia să petreacă patru săptămâni în Sillicon Valley, în anul III șase săptămâni în una dintre următoarele locații: Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, în funcție de oportunitățile de business pe care le vor identifica în țările în curs de dezvoltare menționate, iar în anul IV vor petrece ultimele 25 de săptămâni din program în Amsterdam, acolo unde își vor susține licența.

Pentru a afla mai multe detalii despre programul care transformă liceenii în antreprenori de succes, am discutat cu Dora Surugiu, CEO al Academiei de Antreprenoriat.

„Suntem trei organizații fondatoare ale programului pe care l-am pornit în urmă cu trei ani. E o idee la care ne-am gândit încă din 2007-2008. Ne-am gândit cum am putea să ducem toată experiența de care are parte un adult în cadrul unui MBA, la nivelul generației de 18-19 ani. Ne-am gândit de asemenea cum am putea să aducem o educație de standarde internaționale în România, pentru că avem foarte mulți tineri deștepți și frumoși care merită să aibă oportunități aici. În plus, avem cu ce, având foarte mulți oameni de business și profesori calificați care doresc să împărtășească din experiența lor cu tinerii. Acestă școală e despre tineri. Ne-am bucurat să ne reunim forțele cu Universitatea Alternativă și să avem suportul unor investitori privați și să pornim acest proiect.

Am început cu o grupă de 14 studenți, anul trecut am avut trei grupe, adică 42 de studenți, iar acum în toamnă ne pregătim să începem cu 50 de studenți. Tot mai mulți tineri își doresc să vină către noi. Rata noastră de selecție e undeva la 50%. Căutăm tineri curioși, dispuși să încerce altceva. Metodologia pe care o folosim noi este una finlandeză, recunoscută de către Consiliul Europei ca fiind printre primele 25 cele mai inovatoare metode de învățare la nivel mondial și care presupune, înainte de toate, să te dezveți de  multe dintre lucrurile cu care ai fost învățat până acum. Cel mai important exemplu în acest sens este acela de a te dezvăța de faptul că nimeni nu îți poate decide viitorul. Studenții trebuie să învețe că responsabilitatea viitorului lor e la ei. Odată admiși, aceștia sunt împărțiți în echipe de 14 persoane, iar fiecare echipă are un coach care îi ajută în acest proces de învățare, de regăsire și transformare. Noi punem un mare accent pe lucrul în echipă. Nu încurajăm ideea de lup singuratic”, explică Dora.

Antreprenori de pe băncile liceului

Deocamdată academia școlarizează doar tineri absolvenți de liceu, deși există cerere și din partea celor care au absolvit o facultate. „Încă nu am făcut acest pas, pentru că cele două categorii se află în stagii diferite de dezvoltare. Noi dorim ca studenții noștri să aibă același punct de pornire. Între ei există diferențe, pentru că unii au un spirit antreprenorial mai bine dezvoltat decât alții. O parte dintre studenții noștri au explorat deja ideea de a face anumite proiecte și de a produce bani. Alții s-au implicat în acțiuni de voluntariat și au gândit tot felul de proiecte în cadrul școlii lor sau a unor asociații”, spune Dora.

Metodologia și modelul în sine includ 40 de ore pe săptămână, 20 de ore de conținut care se împart între sesiunile de echipă și/ sau întâlniri cu experții: oamenii de business și antreprenori și 20 de ore de practică. Fiecare student are un deadline până la care trebuie să își deschidă o firmă.

„O componentă importantă care le aduce credite, e profitul pe care îl fac. Acesta trebuie să fie de 1500 de euro/ membru de echipă în primul an, 2.500 de euro/ membru de echipă în anul doi și 5.000 de euro/ membru de echipă în anul trei de studiu. Acești bani sunt folosiți ca finanțare a excursiilor de învățare din anul următor, pentru că în fiecare an există o componentă internațională. De ce? E foarte important ca ei să fie expuși în această eră a globalizării la culturi diferite, la moduri de gândire diferite, la moduri de a defini valorile diferite. Noi ne dorim să fie mereu expuși la o altă cultură de business”, spune Dora.

Taxă sau investiție?

Taxa de școlarizare pentru facultatea de realitate este de 7.200 de euro/an, cuantumul rămânând fix pe perioada celor patru ani de studii.

„Noi am fost foarte atenți în momentul în care am gândit cuantumul taxei de școalarizare și nu ne-am raportat la valoarea reală a investiției. Proiectul a necesitat peste 600.000 de euro, investiie inițială, fapt pentru care ne-am bucurat că am avut alături de noi companii care ne-au sponsorizat. Prețul a fost gândit să fie sub cel mai ieftin liceu privat din București, astfel că pentru cineva care a mers la o astfel de școală, suma nu este mai mare decât a fost obișnuit deja. Suntem conștienți că adevărata valoare și diferență o vom face acordând o șansă copiilor care vin din familii care nu și-ar putea permite aceste tipuri de studii, astfel că avem  burse de susținere. Dacă taxele sunt de 7.200 de euro pe an, bursele de susținere sunt în valoare de până la 4.000 de euro, acestea aplicându-se pe întreaga durată a studiilor. Suntem aproape de tinerii care își doresc altceva și avem cazuri de tineri care și-au dorit foarte mult să devină studenți în cadrul academiei noastre, cu toate că nu aveau susținere financiară din partea părinților. Au muncit, au căutat resurse alternative și sponsorizări. Cel puțin 10% dintre ei au reușit să își acopere taxa de finanțare în proporție de 100% din surse adiționale”, explică Dora Surugiu.

Cuantulul  de burse oferit în prezent de mediul de business se ridică în prezent la peste o jumătate de milion de euro, suma fiind în continuă creștere.

Hostel și activități pentru copii

Smaranda este una dintre studentele facultății de realitate. Acesta și-a deschis încă de la vârsta de 17 ani un hostel în Constanța, pe care l-a dezvoltat împreună cu echipa ei din cadrul academiei.

„Hostelul a fost modul meu de a-mi convinge părinții că antreprenoriatul e pentru mine, pentru că ei nu aveau încredere în zona aceasta, pentru că e o piață ce nu poate fi controlată ușor. Simțeam că trebuie să îi conving, așa că am făcut un împrumut și mi-am deschis acest hostel în casa bunicii. Funcționează și acum dar doar în timpul sezonului. De când am intrat în facultate am făcut echipă cu două colege pe care le-am cunoscut în toamnă și am lansat Activity Camp, care îmbină trei tipuri de activități dedicate copiilor cu vârste cuprinse între șase și 15 ani. Avem activități de dezvoltare personală, dar și activități artistice.

Hostelul funcționează în sezon, iar taberele pe tot parcursul anului. Tot ce fac la facultate trec prin filtrul afacerii mele. Avem multe cursuri opționale care nu sunt incluse în programa olandeză pe care am împrumutat-o și noi, dar pe care România simte nevoia să le aibă. Nu te obligă nimeni să vii la cursuri, poți să își iei creditele când dorești, dar niciodată nu este sala goală, ceea ce înseamnă că noi, cei care am ales să facem asta, am ales în mod conștient”, explică tânără în vârstă de 19 ani.

Cea mai mare provocare?

„Să lucrezi în echipă, să accepți că oricât de mult îți dorești nu ai cum să te ocupi singur de toate. Trebuie să accepți că unii fac anumite lucruri mai bine ca tine și să externalizezi. Suntem antrenați să lucrăm în echipă, dar nu e ușor să lași orgoliile la o parte”, spune Smaranda.

Primii studenți ai academiei au dezvoltat și alte business-uri interesante printre care amintim: o linie de haine care readuce în prezent moda anilor `90, o cafenea, o firmă de consultanță pentru bussiness, o firmă care oferă consultanță pentru cei care doresc să își construiască locuințe ecologice, o firmă care orgnizează evenimente, un spațiu dedicat artiștilor care să pună în lumină tinerii din ziua de astăzi, un photoboot. Ideile se schimbă constant, în funcție de modul în care le acceptă sau nu piața.

„Există presiune și eu am resimțit-o din plin pentru că eu învățasem să fac business în ritmul meu. A fost ca un șoc pentru mine. Mai sunt patru luni până când business-ul meu trebuie să genereze peste 3.500 de euro. Nu e puțin, dar dacă nu am fi știut că aceasta este suma cu care trebuie să ieșim pe piață și să facem banii aceștia, ne-am fi limitat la mult mai puțin. Există presiune, dar se poate. Avem sprijin din toate părțile”, spune Smaranda Ioana Vlad.