Interviu Emil Boc: „Regretele numai în memorii se scriu”

Reporter: Era imediat după 1990 o întrebare de largă circulaţie: ce aţi făcut în ultimii cinci ani? Vă întreb doar ce aţi făcut în ultimul an din punct de vedere administrativ, de când aţi redevenit primar al oraşului Cluj-Napoca?

Emil Boc: În primul rând, am consolidat statutul Clujului de capitală a Transilvaniei şi am întărit profilul european al oraşului. Faptul că municipiul Cluj-Napoca a câştigat titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 şi candidează cu şanse reale la statutul de Capitală Culturală Europeană în 2021 eu spun că reprezintă demersuri de viziune, de perspectivă ale municipiului Cluj-Napoca.

În rest, pe materie de infrastructură, ca orice primar: finalizez proiectele începute, le continui pe acelea care există şi demarez proiecte noi. Dacă este să mă refer la proiectele pe care le-am finalizat, m-aş referi la finalizarea a două parkinguri din cartiere, de pe străzile Mehedinţi şi Fabricii, finalizarea a două mari artere de circulaţie ale Clujului, calea Borhanci şi strada Oaşului. De asemenea, aş menţiona achiziţionarea de tramvaie moderne, practic am achiziţionat patru tramvaie de ultimă generaţie şi pot spune acum că cel mai important proiect de infrastructură al Clujului din ultimii 10 ani e acesta de modernizare a liniei de tramvai şi achiziţionare a patru noi tramvaie. A fost un proiect de 128 de milioane de lei numai modernizarea liniei de tramvai, la care se adaugă patru tramvaie de 6 milioane de euro. Suntem primul oraş din România care am investit în modernizarea liniei de tramvai pe fonduri europene şi am şi finalizat acest demers.

Aş mai vorbi de un proiect în premieră în Cluj, proiectul bugetării participative. Este un proiect unic în România şi printre puţinele din Centrul şi Estul Europei, ca să nu mai vorbim de faptul că numai în câteva locaţii din UE se practică. E vorba de un proiect pilot prin care cetăţenii participă direct la alocarea banilor din taxele şi impozitele pe care ei le plătesc. Facem un proiect pilot într-un cartier al oraşului, în Mănăştur, unde în limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar noi suntem obligaţi să includem în finanţarea bugetară a anului care vine.

Care au fost dificultăţile pe care le-aţi întâmpinat în implementarea proiectelor pe care le-aţi derulat?

Cele mai grele probleme sunt încă cele legate de procedura achiziţiilor publice, licitaţii, contestarea lor în instanţă. Şi vă dau aici exemplul sălii polivalente, care a fost anulată de instanţă pentru că preţul a fost prea mic, contestată din nou în instanţă şi anulată procedura. Proiectul sălii polivalente este un proiect important la care ţin foarte mult să se finalizeze, este 60% gata, dar procedurile publice de achiziţii de cele mai multe ori ne creează probleme.

Investiţiile publice şi private în ce stadiu se află?

Pe investiţii publice vă pot spune de achiziţionarea de autobuze electrice. Vom fi primul oraş din România care va implementa un proiect consistent de achiziţionare de autobuze electrice pe linia energiei verzi şi a ceea ce se întâmplă în Europa. De asemenea, sper să fim primul oraş din România care vom avea o reţea de 500 de biciclete care vor putea fi utilizate de cetăţenii Clujului pentru a merge dintr-o parte în alta a oraşului, pe o lungime totală de 58 de kilometri, ca piste.

În parteneriat public-privat e vorba în primul rând de proiectul care vizează introducerea în subteran a cablurilor care există la suprafaţă, pentru a putea permite turiştilor să se bucure de Cluj şi pentru a pune în valoare oraşul nostru. De asemenea, avem în vedere realizarea unui aquapark şi modernizarea Băilor Someşeni, programul de refaţadizare a clădirilor din zona centrală a oraşului.

Clujul nu are probleme chiar ca Bucureştiul în privinţa câinilor fără stăpân, dar, cum ar spune Caragiale, avem şi noi cânii noştri…

Da, are şi Clujul câini, dar situaţia e sub control. Cred că suntem un oraş care poate spune că are sub control situaţia câinilor fără stăpân. Acum, nu vă ascund faptul că avem preocupări de a amenaja locuri speciale de plimbat câinii în oraş, unul pe malul Someşului, unul în Gheorgheni, la cartodrom, cu dotările specifice, îngrădite, astfel încât toţi cei care iubesc animalele şi au câini să aibă un loc adecvat pentru plimbare, iar în acelaşi timp să-i respectăm pe cetăţeni şi să le impunem sancţiunea acelora care nu respectă legea cu privire la întreţinerea câinilor.

Aţi amintit de proiectele culturale ale Clujului. În ce măsură aceste două mari proiecte, Cluj – Capitală Europeană a Tineretului şi Cluj – Capitală Culturală Europeană, vor putea face din oraş, împreună cu alte proiecte tematice, un punct important de atracţie turistică?

Cel mai important proiect pe Capitală Culturală va fi realizarea Centrului Cultural Transilvania. Este un proiect de 71 de milioane de euro, care presupune o nouă sală a Filarmonicii, cu dotări de centru de conferinţe şi care va fi piesa grea pentru statutul Clujului de Capitală Culturală Europeană, cu un parking modern, cu o construcţie şi cu acustică de ultimă generaţie în Europa, ceea ce va da oraşului un profil de centru cultural puternic.

Vreau să ştiţi că datele noastre ne arată că numărul turiştilor a crescut cu 20% în ultimii ani în Cluj-Napoca, pe fondul consacrării Clujului ca oraş al festivalurilor şi oraş cu destinaţie turistică.

Clujul este şi va fi oraş universitar. Fără această emblemă, Clujul nu va rezista şi nu va avea avantajele competitive pe care le are. Cei peste 100.000 de studenţi prezenţi în Cluj, alături de cele zece universităţi publice şi private dau forţa consistentă a puterii Clujului în plan regional şi european. Adică, capacitatea de a pregăti în orice domeniu forţă de muncă relativ ieftină în comparaţie cu alte zone ale Europei; toate acestea ne fac să avem speranţe că vom atrage şi alte investiţii puternice în municipiu.

O întrebare mai personală: aveţi un regret pentru faptul că aţi renunţat la mandatul de primar, în 2008, şi aţi acceptat să fiţi premier?

Nu. Niciodată nu regret ceea ce am făcut, regret ceea ce nu am făcut şi mă bucur că din calitatea de premier am putut contribui la nivel naţional la stabilitatea economică a ţării şi la a evita prăbuşirea economică a ţării şi, de asemenea, pentru Cluj că mi-am putut onora angajamentele faţă de clujeni de a sprijini Clujul cu proiectele de infrastructură.

Credeţi că oraşul a avut de câştigat sau de pierdut ca urmare a plecării dvs. în fruntea guvernului în timpul mandatului de primar?

Eu cred că a fost o soluţie câştig-câştig. N-am plecat în vremuri bune, am plecat în vremuri grele la conducerea guvernului. La Cluj mă bucur că proiecte pe care le-am început împreună cu colegii mei s-au finalizat. Că e vorba de 54 de kilometri de autostradă, de centurile Clujului, de realizarea stadionului…

Un regret?

Emil Boc: Regretele numai în memorii se scriu…