Drumul mâncării, de la farfurie la groapa de gunoi

Cumpărăm doar de dragul de a cumpăra și nu pentru că am avea nevoie de produsele cu pricina. Este un obicei specific românilor, care însă, este extrem de păgubos, fie că vorbim de consumatorul de rând, fie de antreprenorii care administrează restaurante sau cantine. Cantitățile tot mai mari de deșeuri alimentare rezultate din restaurante au făcut posibilă apariția Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Suspendată de două ori prin Ordonanțe de urgență, din cauză că normele metodologice nu au fost elaborate, legea va intra totuși în vigoare de la data de 30 iunie anul curent. Dacă cei mai mulți dintre oameni nu știu care este rolul concret al acestei legi, antreprenorii, sau măcar o parte dintre ei, se bucură.

Citiți și: Share Food, aplicația clujeană care își propune să combată risipa alimentară

Cum combatem risipa

Diminuarea risipei alimentare ar trebui să fie un obiectiv urmărit de toți operatorii economici din sectorul agroalimentar. Prin risipă alimentară se înțelege situația în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării și sunt distruse, conform legislației în vigoare. Însă, distrugerea alimentelor expirate, sau pe cale să expire, implică niște costuri, deloc mici. În acest sens, noua lege privind diminuarea risipei alimentare vine în sprijinul antreprenorilor, în sensul în care, de la data intrării în vigoare, aceștia vor putea dona alimentele care le prisosesc sau care se apropie de perioada de expirare. Astfel, cantitățile enorme de alimente, în loc să devină deșeuri alimentare, vor putea fi transformate în hrană pentru copii, bătrâni, bolnavi și alte categorii sociale.

„Unii oameni, și aici mă refer și la antreprenori, la proprietarii de restaurante sau cantine, au impresia că burdușindu-și cămările fac economii. Ei bine, situația stă taman invers pentru că produsele alimentare sunt perisabile. Achiziționate în cantități mari, nu vor fi consumate în timp util. Eu lucrez cu perisabilități minime, dar ca idee o lege care să mă ajute pe mine antreprenorul să scap onorabil de costurile, să zicem, impuse de distrugerea alimentelor perisabile, ajunse la limita de a expira, este foarte bună. Dacă mie ca și antreprenor această lege îmi dă niște pârghii să scad niște marfă din gestiune și să fac și o faptă bună donând-o sau gătind pentru o anumită categorie de oameni, cu marfa care îmi prisosește mie, ăsta e un mare ajutor”, este de părere Chef Adrian Hădean.    

Legea ajută și …poate educă

Deși România este a treia țară din uniunea Europeană care are o lege dedicată combaterii risipei alimentare, lipsa de educație face ca în continuare cantități uriașe de mâncare și produse alimentare, să fie aruncate. Tocmai din cauza lipsei de educație această lege trebuie implementată, crede Chef Hădean.

”Era nevoie de o reglementare în zona asta, pentru că în realitate se aruncă niște cantități enorme de mâncare și produse alimentare. Dar oamenii, sau restaurantele, sau cantinele aruncă mâncare nu pentru că nu au o lege care să reglementeze acest aspect, ci pentru că nu judecă. Dacă stai să te gândești la tot ce înseamnă nunți, botezuri, înmormântări, jumătate din ce se gătește se aruncă. Și nu e vorba doar de risipa alimentară, ci și de munca celui care a gătit, consumul etc. Asta este o risipă enormă care nu a fost combătută legal niciodată. De fapt ea poate fi combătută numai prin educație”, explică Chef Adrian Hădean.

Potrivit legii antirisipă, supermarketurile, restaurantele sau cantinele ar trebui să doneze mâncarea care se aproprie de data de expirare. Aceasta ar trebui să ajungă fie la căminele de bătrâni, la orfelinate sau în spitale.