Cum văd radicalii maghiari „dezmembrarea ţării” în regiuni istorice

Liderii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) susţin şi cer insistent împărţirea României pe baza regiunilor istorice. Recent PPMT a organizat manifestaţii în peste 100 de localităţi transilvane pentru a se opune proiectului de regionalizare anunţat de Guvernul Ponta. Liderii maghiarilor au transmis şi un manifest în care cer autonomia Ţinutului Secuiesc dar şi a Transilvaniei, precum transformarea României într-un stat federal cu trei regiuni istorice: Transilvania, Moldova şi Muntenia.

Liderii PPMT consideră că intenţia de a diviza România pornind de la cele opt regiuni de dezvoltare existente va duce practic la formarea a „opt provincii străine de experienţele istorice ale ţării şi de identitatea regională a locuitorilor”. În schimb maghiarii propun respectarea regiunilor istorice, părţile Transilvaniei fiind în accepţiunea PPMT, Partiumul, Banatul, Maramureşul, Ţara Moţilor, Pământul Crăiesc şi Ţinutul Secuiesc. Cum explică preşedintele PPMT, Toró T. Tibor proiectul de regionalizare al formaţiunii pe care o conduce.

Reporter: În manifestul dumneavoastră spuneaţi că doriţi autodeterminarea internă a comunităţilor naţionale şi a regiunilor naturale din Transilvania. Ce înţelegeţi prin această autodeterminare internă?

Toró T. Tibor: Noi, practic, dorim găsirea unei soluţii pentru organizarea populaţiei în structura statului român astfel încât toate comunităţile naţionale şi regionale să se simtă acasă. Avem nevoie de o identitate regională puternică pentru că numai în acest fel oamenii sunt dispuşi să depună efort pentru regiunea lor. O regiune trebuie să ne aducă tutror prosperitate, păstrarea şi respectarea identităţii, acesta este motorul dezvoltării. Iar baza nu pot fi decât regiunile istorice, iar noi am şi depus un proiect în acest sens.

Potrivit proiectului PPMT marile oraşe din Transilvania ar trebui să aibă un statut special. Ce înseamnă acest statut?

În propunerea noastră am pornit de la datele statistice care ne arată că noi suntem în puternică scădere demografică la nivelul oraşelor. Ceea ce înseamnă că respectând democraţia majorităţii noi nu ne vom putea niciodată impune proiectele comunităţii maghiare. Tocmai de aceea marile oraşe din Transilvania ar trebui să aibă acest statut special unde să putem avea instituţii proprii pentru luarea deciziilor care se leagă în primul rând de păstrarea identităţii noastre. Statut special înseamnă şi că aceste oraşe trebuie să fie bilingve, aşa ar fi şi normal.
Principiul după care dorim să se facă regionalizarea este regionalismul asimetric. Nu credem că modul centralizat şi uniform în care este organizată acum România mai poate persista dacă vrem să nu mai fim codaşii Europei. Regiunile diferă foarte multa una de alta aşa că fiecare ar trebui să aibă un statut aparte pe baza regionalismului asimetric, cu o administraţie proprie cum este de exemplu în Spania.

Vorbeaţi de instituţii proprii. La ce fel de instituţii vă referiţi?

În primul rând la instituţia autonomiei culturale în sens larg cu domenii strâns legate de păstrarea identităţii noastre, adică învăţământ, cultură, comunicare, utilizarea limbii materne, comunicare. Sigur că acestea au şi aspecte administrative pentru că vorbim practic tot de instituţii ale statului care se întrepătrund cu cele existente.

Aţi propus Clujul drept capitală a Transilvaniei. Aceasta înseamnă deci autonomia Transilvaniei?

În primă fază noi ne vom ocupa de regiuni, iar Clujul este evident centrul regiunii Nord Vest, este cel mai important centru din zonă. Dacă însă ne gândim într-un concept federal, o Românie federală, Clujul este de facto capitala Transilvaniei. Iar succesul acestui proiect al unei României federale în care ne dorim să avem cât mai mulţi parteneri, este practic şansa României.
Ceea ce este foarte important însă este consultarea populară. Noi trasăm graniţe, facem proiecte, propuneri, dar populaţia prin referendumuri locale trebuie să se pronunţe şi să îşi exprime voinţa.

În manifestul PPMT se vorbeşte despre diferite forme de protest dacă puterea de la Bucureşti nu va ţine cont de aceste propuneri. Vă referiţi la diferite forme de nesupunere civică. Ce înseamnă mai exact aceasta?

Nu am ajuns încă acolo şi poate nici nu vom ajunge. Noi vom utiliza forme de protest la limita legii pentru a sensibiliza opinia publică şi autorităţile, de la blocarea druzmurilor la neplata impozitelor de către o partea a populaţiei. Dar vor fi forme de protest acceptate în cadrul democraţiei.”

[stextbox id=”custom” caption=”Manifest transilvănean pentru regiunile istorice”]

Guvernul României, susţinut de o majoritate parlamentară de două treimi, plănuieşte

reorganizarea administrativă a teritoriului ţării având intenţia de a diviza România –
pornind de la cele opt regiuni de dezvoltare existente – în opt provincii străine de
experienţele istorice ale ţării şi de identitatea regională a locuitorilor. Procedura ne
este cunoscută: hotarele interne ale Transilvaniei vor fi trasate la Bucureşti, pe
mesele de birou ale oficialilor, iar ulterior se va trimite pe capul nostru un stăpân sau
un baron roşu.

Nu putem accepta!

Trebuie să afirmăm răspicat: Transilvania, această grădină a zânelor din Bazinul
Carpatic, nu este o colonie a Bucureştiului! Părţile Transilvaniei – Partiumul, Banatul, Maramureşul, Ţara Moţilor, Pământul Crăiesc şi Ţinutul Secuiesc – reprezintă o moştenire istorică ce aparţine tuturor popoarelor Ardealului, ele fiind regiuni naturale cu istorie și cultură specifică, tradiţii şi identitate proprie.
(….)
Vrem ca fără consultarea noastră nimeni şi niciodată să nu poată lua decizii în
privinţa diferitelor hotare între care locuim şi vom locui.
Vrem autonomie! Vrem să hotărâm noi soarta noastră. Vrem să ne gospodărim noi
înşine resursele naturale, sumele încasate din impozite şi taxe, precum şi resursele
umane.
Vrem autodeterminarea internă a comunităţilor naţionale şi a regiunilor naturale din
Transilvania!
Vrem o Românie federală modernă în locul statului-naţiune omogen şi
ultracentralizat!
Vrem ca în cadrul ei Transilvania să devină o adevărată macroregiune europeană!
Oraşele ei să devină zone metropolitane multilingve şi cu statut special! Clujul să
devină capitala oficială a Transilvaniei!
Întreg Ţinutul Secuiesc să devină o singură regiune administrativă, autonomă!
Întregul Partium să devină o singură regiune administrativă, multilingvă şi cu statut
special!
(…)
Transilvania aparţine transilvănenilor!

[/stextbox]