Cum şi de ce se „stă” pe drumurile judeţene

Lucrări cu ţârâita la drumurile judeţene din Cluj. Din cei 500 de kilometri contractaţi de autorităţile judeţene în ultimii ani, practic se efectuează lucrări pe doar 72 de kilometri. Iar ritmul de finalizare concurează cu cel de la Autostrada Transilvania. Doar 1, 4 kilometri la ieşire din Gherla pe DJ 109 au fost asfaltaţi în acest an de firma Kiat. Şi asta deşi este vară, adică plin sezon pentru lucrările la infrastructură.

Potrivit datelor comunicate de Consiliul Judeţean Cluj în prezent există în derulare lucrări pe şapte drumuri din judeţ. Mai exact DJ 105T Cluj-Napoca -Coruşu- Săliştea Veche-Berindu, DJ109D, Sic-Vişea-Coasta – DN1C, DJ 108 B limita judeţului Sălaj-Bobâlna- Viile Dejului, DJ 109 C Gherla- Ţaga Cămăraşu, drumul Răchiţele- Prislop – Ic- Ponor, DJ 172 F Gherla-Mintiu Gherlii-Mica şi DJ 172 F Mica-Sânmarghita- limita cu judeţul Bistriţa Năsăud. Problema este însă că pe trei dintre ele, deci aproape jumătate, de fapt nu se lucrează, ci se stă. Astfel pe traseul Sic-Vişea-Coasta deşi există un ordin de începe a lucrărilor din 29 noiembrie 2012, lucrările nu au fost atacate. Deci se stă cu ordinul în buzunar de nu mai puţin de 8 luni. Un alt drum la care „lucrările nu au fost atacate” este cel de la limita cu judeţul Sălaj – Bobâlna- Viile Dejului. Aici însă din fericire „statul” durează de numai circa două luni, adică din 6 iunie când a fost emis ordinul de începere a lucrărilor. Care sunt explicaţiile autorităţilor? „La Sic-Vişea-Coasta chiar avem o problemă serioasă pentru că RADJ a fostz obligată să încheie un nou contract cu o nouă firmă care cere ca pe porţiunea pe care a lucrat fosta firmă să se dea o garanţie. Numai că situaţia e mai complicată, firma iniţială a subcontractat lucrările, iar subcontractorul nu şi-a primit banii de a ei. De aici blocajul, dar sperăm ca săptămâna viitoare să îi punem la o masă şi să găsim o soluţie”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Ioan Oleleu.

Contractul pentru IC-Ponor, în pragul rezilierii

Unul dintre drumurile la care nu se lucrează este şi cel din zona turistică Răchiţele-Prislop-Ic-Ponor. Din fericire se stă numai la lucrările la drumuri pentru că… se lucrează la podurile de care iniţial proiectantul uitase şi la care investiţia a demarat ca urmare mult mai târziu şi cu o altă firmă. În ce priveşte drumul se pare însă că s-a ajuns la o adevărată epopee. „Problema cea mai mare la Ic-Ponor este că avem tot timpul negocieri cu firma care lucrează care a cerut în primul rând prelungirea termenului, ceea ce noi am acceptat. Numai că au continuat şi cu alte cereri cum ar fi creşeterea preţurilor pe motiv că asfaltul s-a scumpit foarte mult între timp. Cu acest lucru nu avem cum să fim de acord cu atât mai mult cu cât există o clauză contractuală care arată că nu putem accepta actualizarea preţului. Nu putem accepta ca cineva să tărăgăneze lucrările şi apoi să forţeze mâna cerând mai mulţi bani. Din păcate cred că vom ajunge la rezilierea contractului”, a mai precizat Ioan Oleleu.

Au contracte de 114 milioane de lei, dar au lucrat doar de 47 de milioane

Valoarea totală a lucrărilor la drumurile judeţene nu este deloc neglijabilă, ridicându-se la peste 114 milioane de lei, adică 25 de milioane de euro. Numai că se pare că firmele care lucrează la drumurile din judeţul Cluj nu se grăbesc prea mult să îşi încaseze banii. Până în prezent, potrivit datelor furnizate de Consiliul Judeţean s-au efectuat lucrări de doar 47 de milioane de lei, adică puţin peste 10, 5 milioane de euro. Mai grav este că se lucrează disparat pe porţiuni mici, fără ca porţiunile de zeci de kilometri să fie începute. De exemplu, din cele şapte drumuri în lucru, la doar trei porţiunile care trebuie refăcute măsoară câteva zeci de kilometri. La două dintre acestea, DJ 109 D cu 17 kilometri cuprinşi în proiect şi DJ 108 B cu 23 de kilometri de refăcut, lucrările nici măcar nu au început.

[stextbox id=”custom” caption=”„Drumurile noastre sunt nişte găuri negre””]Analistul economic Emil Culda crede că starea drumurilor din România afectează foarte serios economia, mai ales că lucrările sunt anunţate mereu an de an, fără ca aceasta să aducă cu adevărat o îmbunătăţire. „Economia e serios afectată de starea proastă a drumurilor noastre. Transportul se face dificil, costurile sunt mari. Pe de altă parte infrastructura rutieră e definitorie pentru turism, pe care nu-l putem face. Vedem cu nonşalanţă că se aruncă an de an bani pe fereastră pentru aceste drumuri şi noi tot nu avem drumuri. Putem spune că găurile negre cele mai mari ale României au fost aceste proiecte de drumuri. Spun asta şi pentru că dacă e să ne uităm la toţi politicienii vin toţi cu proiecte pe care dacă le iei la analizat sigur ajunge la asfalt şi betoane. Pe de altă parte toate aceste proiecte de infrastructură au fost atribuite unor firme anume, Micii investitori autohtoni nu au avut nici o şansă să lucreze pentru asemenea proiecte care ar fi mişcat şi din acest punct de vedere economia românească. Şi mai grav este faptul că nu a existat nici un fel de preocupare pentru calitate în lucrările de la drumuri şi aici ajungem din nou la modul cum se cheltuie banul public cu atâta lejeritate pentru că nu există nici un fel de răspundere. Toţi sunt preocupaţi de cât a obţinut primarul cutare pentru drumul cutare, dar nu mai zice nimeni ce au făcut cu banii obţinuţi. Aşa că putem spune la modul cât se poate de serios că modul cum se gestionează de 20 de ani problema drumurilor a afectat decisiv economia românească”, crede Emil Culda.[/stextbox]
Autorităţile judeţene din Cluj se luptă de mai bine de trei ani cu reabilitarea drumurilor judeţene. Proiectele derulate în ultimii ani şi cele care se află în prezent în lucru cuprind doar 500 de kilometri din cei peste 1.200, cât măsoară drumurile din judeţ. Cel mai important proiect care a demarat recent vizează 423 de kilometri din aceste drumuri şi exte executat de firma Kiat pentru suma de 80 de milioane de euro. Lucrările ar trebui să fie gata în maxim patru ani.