Cum a ajuns „Școala de la Cluj” un trend mondial

Într-un clasament mondial al orașelor cu cel mai mare potențial artistic, orașul Cluj apare pe primele trei locuri, alături de Delhi și Bogota.

Huffington Post a prezentat un volum privind „distribuția” geografică a artei moderne, care încearcă să depășească percepția unei lumi a artei înțepenite în vechile ei frontiere. Intitulat „Orașele artei viitorului”, volumul descrie 11 orașe din economiile emergente care ar putea influența decisiv arta contemporană în acest secol. Acestea sunt Delhi (India), Bogotá (Colombia), Cluj (România), Istanbul (Turcia), Johannesburg (Africa de Sud), Singapore, Lagos (Nigeria), Beirut (Liban), Seul (Coreea de Sud), San Juan (Puerto Rico) și São Paulo (Brazilia). Lor li se adaugă doar Vancouver (Canada) din țările considerate dezvoltate.

Pentru ca orașul Cluj să ajungă aici a fost nevoie de câteva genii, de muncă multă și de tenacitatea unor pictori din noua generație care au bătut recordurile la casele de licitații din Occident. Mircea Cantor, expus la MoMA, la New York, Adrian Ghenie, unul dintre pictorii care au uimit lumea artei în ultimii ani, dar și echipe de artiști de acasă, de la Universitatea de Artă și Design sau Fabrica de Pensule, au pus Clujul pe harta mondială a artei.

„Clujul ar putea fi un centru artistic extraordinar pentru că are o școală foarte bună. Dar e inacceptabil să nu aiba galerii de artă contemporană, spații alternative și neconvenționale pentru artiști tineri, muzeu de artă contemporană, sau un spațiu muzeal flexibil. Banii nu sunt o scuză, în Austria, dacă e nevoie, artiștii expun în propriile ateliere sau închiriază împreună, câte 10, un spațiu și expun pe rând.”
Herbert Christian Stoeger, artist și curator austriac, un cunoscator al artei clujene.

Transilvaniareporter.ro a stat de vorbă pe această temă cu doi oameni din sfera artistică, unul din mainstream, iar celălalt apropiat de curentul alternativ.

„Nu vi se pare ciudat, ca noi să fim printre cei mai interesanți de pe Glob și să nu avem o galerie de artă la Cluj? Mă refer la o galerie serioasă, nu la holuri de clădiri! Dar să sperăm că dacă străinii atrag atenția asupra acestui loc, poate și noi îi vom da mai multă importanță”, a opinat Ioan Sbîrciu, președinte Universității de Artă și Design.

„Cel mai mare merit îl au chiar tinerii artiști care s-au afirmat cu talent și multă, multă muncă. Vă dați seama ce înseamnă să răzbați, român fiind în lumea coloșilor consacrați din America, Franța, sau Germania? Ei au reușit și pot da curaj și altora să îndrăznescă. Faptul că te-ai născut undeva în România, vedeți?, nu este un obstacol!”, a adăugat Sbârciu.

Pe de altă parte, Szakats Istvan, artist clujean, unul dintre fondatorii Fabricii de Pensule a explicat pentru Transilvania Reporter, prezența Clujului printre orașele care contează pentru artă, în felul următor: „Piața artei este și ea în căutare de voci noi, de voci individuale, dar și colective. Și Clujul deja promite ca poate produce nu doar voci individuale, ci și un trend. Când trendul era estetismul alegoric, mergea mai bine Vestul, dar trendul ăla începe să nu mai ducă destul, se epuizează, și intră în scenă Estul. Cu o prospețime a lui, cu un fel de naturalețe și complexitate a mesajului care contează”.

Acesta a subliniat insa si necesitatea ca sectorul artistic sa fie suficient finantat:

„Apare nevoia de noi direcții de investigare pentru artist, dar și de INVESTITIE pentru actorii de pe piața artei. Acest aspect nu poate fi ignorat, nu se poate neglija, artistul nu e imponderabil. Și el mănâncă, cumpără vopsele, mașina cu care merge la expozitie consumă benzină. Clujul acum apare în amândouă ecuațiile. Artiștii caută, investitorii caută. Și ce găsesc investitorii, mai nou: iată, Școala de la Cluj! E un moment de grație pentru noi, ar trebui să nu-l ratăm”.

De asemenea, directorul Fabricii de Pensule, Rarița Zbranca, crede ca momentul este unul foarte important. “Este foarte important că Huffigton Post a semnalat lucrarea în care apare Clujul printre cele 12 orașe cu cel mai mare potențial artistic din lume, pentru că aduce mai aproape de public un fenomen cultural mai puțin popular. Este important să se știe că aici este un laborator de creație, un cuib al inovației. Este important, de asemenea, și pentru politicile locale, din perspectiva aspirației Clujului la titlul de Capitală Cultutrală Europeană, acest lucru poate fi un atuu în desemnarea orașului nostru”, spune aceasta.

Fenomenul „artei de la Cluj” nu a apărut din senin. Pentru cunoscători, el s-a arătat în câteva randuri, a fost semnalat de apariții în topurile criticii, de expoziții sau de vânzări spectaculoase la case de licitații renumite. Mai întâi au fost artiștii care s-au remarcat, apoi au apărut expozițiile colective, grupuri de tineri cu aceleași aspirații s-au ajutat reciproc și au făcut împreună, după ani de eforturi, saltul de la un Cluj anonim la unul dintre cele mai importante orașe pentru viitorul artei.

În 2012, la San Francisco Museum of Modern Art a avut loc o expoziţie internaţională dedicată celor mai interesante nuclee artistice din lume, printre care şi Cluj. Cuprindea artiști din șase orașe ale lumi, printre care şi municipiul Cluj-Napoca.

Precedentul San Francisco

Cluj-Napoca – România, Beirut – Liban, Cali – Columbia, Ho Chi Minh – Vietnam, San Francisco – SUA şi Tanger – Maroc au fost selectate datorită efervescenței și dezvoltării excepționale din ultimii ani, comunitățile artistice din aceste orașe fiind considerate dovada schimbării peisajului artistic internațional. Expoziția „Six Lines of Flight” a prezentat instalații, pictură, sculptură, video, fotografie și performance, lucrări care integrează istoriile și caracteristicile fiecărei zone și punctele comune ale discursurilor artistice, cum ar fi urbanizarea sau dinamica relației dintre periferie și canonul occidental. Adrian Ghenie, Victor Man și Ciprian Mureșan au fost artiștii selectați pentru a reprezenta scena artistică a Clujului.

Revelația Ghenie

Scena era astfel instalata pentru un record. Si acesta a venit la licitația de artă contemporană organizată de Sotheby’s Londra în 27 iunie anul acesta, cand Adrian Ghenie a devenit cel mai bine vândut artist contemporan român: 218.500 de lire sterline (256.000 de euro), pentru lucrarea ”The King”, un portret al lui Elvis Presley. Prețul de adjudecare a fost de peste două ori mai mare decât valoarea maximă estimată de experți.

Recordul anterior al lui Adrian Ghenie pe piața de artă a fost înregistrat în februarie 2013: 140.000 de euro pentru lucrarea ”Dr. Mengele 2”.Potrivit clasamentului realizat de casa de licitatii Art+Auction în iunie 2012, Ghenie se află printre cei mai căutați 50 de artiști contemporani pe piața internațională de profil. Tablourile sale se găsesc în colecții de referință ale lumii: SMAK Ghent, SFMOMA, UCLA’s Hammer Museum și L.A. MOCA, iar arta sa este preferata magnatului francez François Pinault, un colecționar de artă modernă și contemporană cu o avere personală estimată la sase miliarde de euro.

Noemi, o tânără din Germania care a studiat la Cluj, scrie pe site-ul Huffington Post cum a simţit Clujul pe parcursul şederii ei aici şi de ce crede că includerea Clujului pe lista celor 12 oraşe care vor revoluţiona arta secolului 21 este îndreptăţită. Opinia ei o puteţi citi aici: http://www.huffingtonpost.com/social/Noemi%20Klein/art-cities-of-the-future_n_3949998_286261381.html