Crama La Salina, locul în care vinul turdean a renăscut

Relativa prosperitate şi educaţie a locuitorilor, precum şi o înclinaţie spre snobism, se combină pentru a forma în Cluj cea mai dinamică piaţă a vinului de calitate din România, afirmă cunoscătorii din domeniu. Surse din industrie poziţionează Clujul pe primul loc în piaţă, raportat la numărul de locuitori. Clujul pierde în faţa Bucureştiului competiţia consumului în cifre absolute, dar trece în faţa capitalei la consumul de vin de calitate.

Situaţia de azi contrazice istoria. Deşi clujenii sunt din evul mediu recunoscuţi drept mari consumatori de vin, vinul de calitate nu este în tradiţia oraşului. Potrivit istoricilor, insuficienţa de apă potabilă a făcut din vin un substitut al apei şi a favorizat consumul, dar vinul era de slabă calitate din pricină că strugurii se dezvoltau în condiţii de sol şi climă nepotrivite. Chiar şi aşa, registre medievale arată că jumătate din populaţia oraşului avea vii pe dealurile din jurul cetăţii şi, dată fiind valoarea deosebită a vinului pentru locuitori, vinurile care nu erau produse local erau interzise în Cluj.

Embargoul a fost ridicat în vremurile moderne, astfel că apetitul clujenilor pentru vinuri din gama superioară este susţinut de producători din alte zone. În ultimii câţiva ani însă, clujenii întind paharul şi pentru vinuri locale de calitate. Folosind tehnologie de exploatare de ultimă generaţie, un grup de antreprenori a refăcut, cu soiuri franţuzeşti, domeniul de la Durgău, de lângă Turda, lăsat de izbelişte de ani mulţi.

Povestea merge mai departe

Povestea Cramei „La Salina” s-a născut în urmă cu cinci ani pe un teren impregnat de istorie, de tradiție, unde vinul și-a spus ani la rând propria poveste. După câțiva ani de inactivitate, zona viticolă Dealurile Durgăului, terasele și pantele domeniului au fost transformate într-o vie roditoare, folosind tehnologie de exploatare de ultimă generație.  Astfel, povestea continuă, iar vinul de Turda ajunge din nou în paharele românilor, dar nu numai. Totul a început în urmă cu cinci ani, când antreprenorii Simion Mureșan și Claudiu Sugar au ales să investească în această zonă. Au refăcut arealul viticol de pe dealurile Durgău, dezvoltând ulterior un amplu proiect a cărui investiție totală se ridică la peste trei milioane de euro.

ISSA, de la Potaissa

Plantația și crama sunt amplasate în imediata apropiere a Salinei Turda, pe strada Dealul Viilor, într-o zonă cu tradiție seculară în viticulură, încă din vremea Imperiului Roman. Tot aici se afla unul dintre cele mai dezvoltate centre ale administrației din Dacia. Cu o astfel de istorie în spate, nu întâmplător noul brand poartă numele „Issa”, de la denumirea romană a localității Turda, Potaissa.

Ne întâmpină Ovidiu Maxim, manager și vinificator. Cel mai bun loc pentru a discuta despre vin este chiar via ce se așterne în fața noastră pe o suprafață de 70 de hectare. Urcăm într-un jeep, iar în două minute ne aflăm în mijlocul ei. Priveliștea, superbă. Via e dezmierdată de soarele cu dinți al lunii octombrie. Strugurii au fost strânși, dar nu chiar toți. Ovidiu a păstrat câțiva pentru angajați și vizitatori.Nimic nu se compaă cu gustul dulce al unui strugure savurat în vie.

Ne întâmpină foișorul de lemn construit în mijloul viei. În imediata apropiere, un câine se răsfață somnoros la soare. Când ne apropiem însă, își ia rolul de paznic în serios și începe să latre. Vântul bate cu putere. „Crama La Salina este un proiect care a început în 2011, an în care am preluat 70 de hectare de teren. Aici a mai fost vie și înainte, dar o perioadă de timp nu a mai fost exploatată. Nu știu din ce motiv. Ne aflăm într-o zonă cu tradiție. Turda avea aproximativ 100 de hectare de vie înainte de 1989, dar și după, o anumită perioadă. Pe lângă orașul Turda au mai fost plantații cu viță de vie, în comuna Triteni si in satele vecine. Acolo, din câte am înțeles de la localnici, au fost în jur de 300 de hectare cu viță de vie.

 2019 va fi anul în care se va ajunge la capacitatea maximă de producție, când se vor îmbutelia 300.000 de sticle cu vin.

Rezultate bune

Înainte de a se apuca de treabă, noii investitori au luat probe de sol pentru a se asigura că acesta este propice culturii viței de vie. Rezultatul a fost favorabil, iar plantația existentă a fost defrișată.

„În toamna lui 2011 am reușit să pregătim terenul, să îl fertilizăm, iar primăvara lui 2012 am și plantat primele 20 de hectare. De ce 20? Noi am cumpărat vițele din Franța. Le-am găsit destul de greu. Toamna am reușit să mai plantăm încă 12 hectare. Am avut în 2012 primele 32, 36 de hectare. Anul trecut ne-am mai mărit puțin suprafața cu încă nouă hectare. Soiurile plantate în 2012 sunt Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinoit Noir, Muscat Ottonel si Riesling de Rin. Anul trecut am plantat și o Fetească Neagră ca să avem și un soi autohton. Pe lângă Fetească Neagră am mai plantat Cabernet Sauvignon și Neuburger. În total avem aproape 42 de hectare plantate. Am avut un consultant care ne-a ajutat la implementarea proiectului, un bun viticultor. Fiecare soi l-am plantat în funcție de pretențiile sale, am încercat să găsim un amplasament propice pentru fiecare. Contează mult acest aspect. De exemplu Pinoit Noir-ul l-am pus în partea cea mai de sus a plantației pentru a-i oferi condiții optime”, spune Ovidiu.

Anul trecut, podgoria a avut prima recoltă și prima producție de vin. „Sauvignon-ul Blanc a luat medalia de aur în cadrul Wine Contest Bucuresti, iar la Sofia am reușit să câștigăm argintul tot cu acest vin”, spune managerul Cramei „La Salina”.

Turda și în general Transilvania este recunoscută pentru vinurile albe, dar Ovidiu ne spune că, din cauza condițiilor climatice care s-au schimbat destul de mult în ultimul timp, aici se pot cultiva și struguri pentru vin roșu. „Anul trecut Pinot Noir-ul a fost vinificat în rosu și rose’’. Rose-ul a trecut destul de bine, s-a epuizat devreme stocul, iar anul acesta ne-am gândit să mulțumim pe toată lumea și am făcut o cantitate mai mare. Feteasca Neagră si Cabernet Sauvignon-ul,   fiind plantate doar în toamna anului trecut vor intra pe rod undeva peste trei ani.

În 2014, recoltarea s-a făcut pe o suprafață de 20 de hectare, cu o producție de 47.000 de sticle. „În 2015 vom depăși binișor 100.000 de buteli de vin. M-am așteptat, chiar acestea au fost estimările mele. A fost o vară foarte secetoasă, dar pe urmă s-a reglat oarecum climatul și au venit și precipitațiile, poate un pic prea multe, dar pe ansamblu a fost un an bun”, explică vinificatorul.

Dușmanii viei

Din foișor se poate vedea jumătate din plantație. În depărtare se văd trei căprioare.„E plin de căprioare în zonă. E multă vegetație ”, spune Ovidiu. Cu toate acestea, principalii dușmani ai viei sunt graurii.„Foarte greu ne apărăm de ei. Anul acesta am apelat și la vântori să ne ajute pentru că efectiv pot să faca ravagii dacă nu suntem atenți. Chiar înainte de a începe recoltatul încep să dea târcoale, să vină în recunoaștere. Pot distruge chiar toată recolta. Din fericire nu am avut probleme pentru că am găsit metode de apărare. Suprafața este îngrădită. Animalele sălbatice nu au acces, oamenii nici așa. Nu am avut probleme cu furturi”, explică managerul.

Strugurii au fost strânși la finalul lunii septembrie.„A fost multă muncă. S-a muncit de dimineața până la 12, 1 noaptea de multe ori. Culegem strugurii manual. Se spune că un vin bun începe din vie. Încercăm să oferim un vin de calitate. Facem normarea încărcăturii de rod, rărim strugurii în perioada compactării ciorchinelor. De exemplu la via care a fost în acest an la primul an de rod nu am lăsat mai mult de 4, 5 tone, cu toate că soiul Muscat Ottonel ar fi avut tendința să producă mult mai mult, chiar dublu. Efectiv am tăiat ciorchinele și le-am lăsat la pământ. La fel și cu via care a fost în anul doi de rod. Și acolo am rărit strugurii pentru a avea o mai bună calitate în strugurii care rămân pe butuc. Recoltatul manual se face cu grijă pentru a nu zdrobi boabele, strugurii sunt așezați în lădițe de câte 20 de kilograme. Încercăm ca timpul de la recoltare până la presare să fie cât mai scurt pentru a nu sta foarte mult timp afară. În cazul în care există probleme la ciorchine, se poate face și o selecție pentru ca strugurii să corespundă din punct de vedere calitativ. Recoltăm manual, nu cu combinele. Cu toate acestea, pentru restul proceselor avem echipamente moderne. Se pornește de la utilajele cu care muncim în vie, tractoare și toate mașinile aferente, dar și pompe, prese, filtre, sisteme de răcire”, explică Ovidiu.

Tursmul viticol, în plină dezvoltare

„Am vrut să dezvoltăm și partea de turism viticol. În 2013 am început cu acest foișor, e un loc special situat în mijlocul viei. Îl folosim la petreceri private, la promovarea vinului, la degustări. Anul acesta am avut foarte multe degustări, foarte multe solicitări, inclusiv din Statele Unite, din Slovacia, din Elveția, dar nu numai. Anul trecut am reușit să construim și un restaurant. E vorba de resturantul și peniunea «Sarea-n bucate». Restaurantul are o capacitate de 100 de persoane. Anul acesta am reușit să deschidem și pensiunea. Are 13 camere. Am încercat să oferim publicului tot: via, vinul, restaurantul și pensiunea”, pune Ovidiu.

Întrucât crama și via sunt situate în imediata apropiere a Salinei Turda, un punct turistic extrem de important, numărul vizitatorilor este în plină creștere. „Avem colaborări bune cu Salina Turda, chiar am organizat degustrări de vinuri în Salină. Lumea începe să fie interesată de turismul viticol. Sunt persoane care pur și simplu vin pentru recreere, să se plimbe prin vie sau să descopere ce avem aici. Au fost la noi străini care au degustat vinurile, le-au plăcut foarte mult, au cumpărat pentru acasă, dar, deocamdată nu putem spune că avem colaborări sau vânzări externe. Deocamdată nu exportăm, dar ne dorim să participăm la viitoarele târguri internaționale de vinuri și de ce nu, să și vindem dincolo. Ne gândim serios la lucrul acesta. Sperăm să și reușim”, spune Ovidiu.

Cu trăsura, prin vie

Turiștii care vor vizita complexul «Sarea-n bucate», vor mai avea parte de o surpriză. „Avem aici o mică herghelie. Până în momentul de față avem 10 cai, trei ponei pentru cei mici, trei Friesieni și patru armăsari Pura Raza Espanola. Putem organiza și plimbări prin vie cu trăsura. În viitorul apropiat cred că vom deschide un centru pentru echitație, pentru că cererile sunt destul de mari în acest sens”, este de părere managerul cramei.

Unde găsim vinurile ISSA?

Vinurile ISSA pot fi degustate, dar și achiziționate la restaurantul „Sarea-n bucate”, dar și în magazinele de profil din marile orașe din țară si restaurante.

Urmăriți în continuare o galerie foto realizată de Dan Bodea.

[maxgallery id=”81533″]