Clujul și regii României

Nota redacției: Acest material a fost publicat prima dată în 12 mai 2016. Îl reluăm astăzi, 5 noiembrie 2017, ziua în care Majestatea Sa Regele Mihai a trecut în neființă.  

Clujul nu a fost un răsfățat al vizitelor regale. În perioada 1918-1947, istoricii amintesc doar câteva vizite importante ale regilor la Cluj-Napoca, iar după 1990 regele Mihai a făcut în orașul de sub Feleac doar trei vizite notabile.

Transilvania Reporter a reconstituit câteva din momentele memorabile ale acestora, fără pretenția de a fi o trecere în revistă exhaustivă și fără a lua în calcul vizitele private sau cele făcute de alți membri ai Casei Regale decât regii.

Universitățile, în centrul atenției

Aproape la fiecare vizită, universitățile clujene au fost în centrul atenției regale, în special actuala Universitate „Babeș-Bolyai”. „Putem spune că cele mai importante vizite făcute de regii României la Cluj sunt legate de activitatea universității românești interbelice și a Universității «Babeș-Bolyai», după 1989”, spune dr. Ana-Maria Stan, cercetător la Muzeul „Universității Babeș-Bolyai”. Acest muzeu conservă, de altfel, documente și fotografii de la toate vizitele importante pe care monarhii României le-au efectuat la Cluj, atât în perioada ante 1947 cât și în cea post 1989.

Prima vizită regală – și poate cea mai importantă – a avut loc în 31 ianuarie – 2 februarie 1920, la un an și două luni de la proclamarea Unirii și înainte de recunoașterea internațională a acesteia, prin Tratatul de la Trianon (iunie 1920).

În timpul acestei vizite, Regele Ferdinand și Regina Maria au participat la inaugurarea universității românești din Cluj și au vizitat teatrul și comandamentul militar.

Familia regală a ajuns la Cluj în 31 ianuarie, iar în onoarea vizitei, Primăria a organizat, seara, un banchet la Hotelul New York (Continentalul de azi). A doua zi au început activitățile oficiale.

„În 1 februarie a avut loc o ședință solemnă în Aula Magna, iar Regele Ferdinand a ținut un discurs în care a spus, printre altele, că donează «din caseta personală» 400.000 de lei pentru înființarea la Cluj a unui institut de cercetare a istoriei românilor”, povestește cercetătoarea Ana Maria Stan. Este vorba de actualul Institut de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române.

După ședința solemnă, vizita a continuat cu un banchet dat de rector la Prefectură, la care au participat și suveranii. De la 17.00 a avut loc o reprezentație de gală la Teatrul Național, după care Ferdinand și Maria s-au retras la reședința lor.

În ziua următoare, cei doi monarhi au vizitat căminele studențești, clinicile și Biblioteca Centrală Universitară (BCU). Tot atunci a avut loc o defilare a armatei în Piața Unirii, în prezența regelui și a Alteței Sale Regale Carol, principele moștenitor – viitorul rege Carol al II-lea. Familia regală a luat apoi masa la comandamentul militar din Cluj. A urmat un nou spectacol de gală la teatru, după care familia regală a plecat din Cluj.

Șapte ani mai târziu, la decesul regelui Ferdinand, universitatea română din Cluj și-a schimbat numele în Universitatea „Regele Ferdinand I”, în semn de omagiu pentru monarhul care este privit și acum ca un ctitor al instituției. Acest nume avea să fie păstrat până la instaurarea Republicii Populare Române.

[stextbox id=”custom” caption=”Carol al II-lea, în zbor spre tron, cu escală la Someșeni”] Revenirea în țară a lui Carol al II-lea, după renunțarea la coroană, este legată de un incident petrecut în apropiere de Cluj. Astfel, în 6 iunie 1930, Carol al II-lea se întoarce de la Paris în țară cu un avion, pentru a revendica tronul, la care renunțase în 1925. Avionul pierde combustibil și aterizează forțat pe un teren de lângă Vadu Crișului. După câteva ore, un alt avion, de data aceasta pornit de la Cluj, aterizează pe același câmp de la Vadu Crișului, de unde îl preia pe Carol. După o escală scurtă la aeroportul din Someșeni, acesta pleacă mai departe, spre București-Băneasa, unde aterizează în 7 iunie, de dimineață. A doua zi, Carol al II-lea a devenit rege. [/stextbox]

Prima înregistrare video

După mai bine de zece ani, pe 20 octombrie 1930, are loc o altă vizită regală importantă. Carol al II-lea vine la Cluj, pentru a participa la ceremoniile ocazionate de sărbătorirea unui deceniu de la inaugurarea universității române. „Regele este întâmpinat de Emil Racoviță, care era rector pe atunci, și ține un discurs în Aula Magna”, povestește Ana-Maria Stan. Tot cu ocazia acestei vizite, Regina Maria primește titlul de Doctor Honoris Causa al universității.

După ceremonie, a urmat un banchet oferit de universitate la Cercul Militar, o paradă pe stadion și încă un banchet, tot la Cercul Militar. Seara s-a încheiat cu o reprezentație de gală la Opera Română.

Această vizită a fost filmată și difuzată pe plan internațional în cadrul Pathé Gazette, jurnalul de actualităţi al casei de filme British Pathé, care era proiectat în sălile de cinema.

A doua zi, regele a deschis oficial anul universitar 1930-31, în Aula Magna, după care a fost organizată o masă câmpenească în Grădina Botanică. După-amiaza, regele a participat la inaugurarea pinacotecii universitare și a vizitat BCU și Muzeul Etnografic. Seara, familia regală a plecat spre București.

În 1932, Carol al II-lea, însoțit de fiul său, Mihai, au vizitat Clujul împreună, participând la inaugurarea Aulei Magna a Academiei de Înalte Studii Agronomice, actuala Universitate de Științe Agricole și Medicină Veterinară.

Carol al II-lea a manifestat un interes deosebit și pentru Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET), muzeu care i-a purtat și numele. „În 1932, prin adoptarea de către Parlament a Legii privitoare la organizarea Muzeului Etnografic şi a Parcului Naţional «Regele Carol al II-lea» din Cluj, muzeul din inima Ardealului devenea prima instituţie muzeală din România care beneficia de o lege specială”, spune directorul MET, Tudor Sălăgean.

Instituția muzeală a beneficiat de prezența lui Carol al II-lea într-o altă vizită oficială la Cluj, în 13 iunie 1937. Atunci, regele a inaugurat noul sediu al MET, cel unde acesta își desfășoară activitatea și în ziua de azi. Două plăci care amintesc de acel moment, și care au stat ascunse în depozitele MET în perioada comunistă, au fost reamplasate în 2013 la intrarea în muzeu. Tot în 13 iunie 1937, în prezenţa Regelui Carol al II-le a fost inaugurată clădirea Colegiului Academic, botezat tot Carol al II-lea, ocazie cu care regele a primit și titlul de Doctor Honoris Causa al universității.

Întoarcerea regelui, transmisă pe internet

După Revoluție, o primă vizită importantă a avut loc în 1996, când orașul a fost vizitat de Regina Ana, Principesa Margareta și Principele Radu. Regele Mihai nu a ajuns însă la Cluj, decât abia în 12 aprilie 2003, când a primit titlul de Profesor Honoris Causa al Universității „Babeș-Bolyai”. Ceremonia a fost transmisă în direct pe internet.

Suveranul a fost însoțit de Regina Ana, de Principesa Margareta și Principele Radu, care cu această ocazie a lansat și volumul „Mihai al României”.

Doi ani mai târziu, în 9 mai 2005, regele a revenit la Cluj, pentru a dezveli statuile Regelui Ferdinand și Reginei Maria amplasate în incinta Universității „Babeș-Bolyai”.

În 2009, Regele Mihai s-a întors, din nou, la Cluj, alături de Regina Ana, pentru a primi titlul de Doctoris Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV). Astfel, el a ajuns din nou în aceeași aulă la a cărei inaugurare a participat în 1932.

Diferitele naționalități din țara noastră au suferit, în timp, fie datorită politicilor guvernamentale deliberate, fie datorită neglijării. Aș vrea să promit astăzi, că, atât timp cât voi trăi, voi fi dedicat protejării tuturor comunităților acestei țări, conservării tradițiilor, culturii și limbii lor. (Fragment din discursul Regelui Mihai I al României la Universitatea „Babeș-Bolyai”, 12 aprilie 2003)

Notă: Fotografiile care ilustrează articolul provin din colecțiile Muzeului de Istorie al Universității „Babeș-Bolyai”