Clujul, campionul proiectelor amânate

Clujul se poate „lăuda” atât ca municipiu, dar şi ca judeţ cu câteva proiecte „eterne”, pe care administraţiile locală şi judeţeană nu reuşesc să le realizeze, avansând termene după termene de finalizare. Unele dintre ele sunt proiecte europene şi numai spectrul pierderii fondurilor obţinute şi aşa cu greu mai mobilizează cât de cât derularea acestora. Proiecte ca bikesharingul sau sistemul nou de bilete pentru transportul în comun, Centrul Cultural Transilvania sau la nivel de judeţ spitalul de urgenţă sunt reluate periodic de mai marii oraşului şi judeţului, care promit în fiecare an că acele proiecte vor fi finalizate. Fără succes însă. Aşa că unele au ajuns cu deadlineul la limită şi dacă în lunile care urmează nu se schimbă ceva, se pot pierde milioane de euro. Dar să le luăm pe rând.

Spitalul „fata Morgana ”

Despre un spital regional de urgenţă se povesteşte la Cluj de mai bine de un deceniu. Întâi autorităţile s-au gândit să-l facă chiar la marginea oraşului şi au cheltuit milioane bune pe clădirea de pe strada Bucium, care acum a ajuns o ruină şi de ani de zile face obiectul unei dispute cu proprietarii terenului, care cer retrocedarea lui. Între timp pe la judeţ au fost fluturate tot felul de alte proiecte care plasau unitatea medicală regională atât de necesară undeva prin Câmpeneşti, apoi mai nou în Floreşti. Mai nou, vorba vine, pentru că şi povestea spitalului de aici, care există doar pe fluturaşii din campaniile electorale, a început de mai bine de trei ani, când fostul preşedinte al CJ Cluj, Alin Tişe a cerut şi a obţinut terenul de la unitatea militară.

Următorul preşedinte, Horea Uioreanu a semnat chiar şi actele pe teren. Dar cu atât am rămas. De atunci proiectul zace prin sertarele Ministerului Sănătăţii, şi din când în când mai este subiect de declaraţii de presă, fie pentru primul ministru Victor Ponta sau pentru ministrul sănătăţii. Cert este că propriu zis, în ciuda tuturor declaraţiilor politice, practic nu sunt bani pentru acest proiect. Deja Ministerul Sănătăţii a cheltuit în anii trecuţi 6 milioane de euro pentru un studiu de fezabilitate care trebuie actualizat. În ianuarie 2015, Victor Ponta spunea că va fi făcut un proiect comun care va include spitalele regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova. Iar pentru construcţia celor trei spitale regionale România ar avea alocate 300 de milioane de euro de la Comisia Europeană, prin POR. Ba mai mult, ipoteticul spital clujean a fost declarat obiectiv de investiţii prioritar în strategia de sănătate pentru perioada 2014-2020. Şi cam atât. Cert este că până atunci regiunea, pentru că nu vorbim doar de Cluj, trebuie să se mulţumească doar cu Spitalul Judeţean de Urgenţă, unitate care funcţionează în circa 30 de clădiri, deservind anual peste 50.000 de pacienţi.

Parkingul Negoiu: şantier şi dup ă trei ani

În ultimiii doi ani, traficul rutier a devenit un coşmar în municipiul Cluj-Napoca. Contribuie la aceasta numărul în creştere exponenţială de vehicule, străzile înguste, unda verde care funcţionează cu sincope, dar mai ales lipsa locurilor de parcare. De aceea, proiectele primăriei privind parkingurile atât în centru, cât şi în cartiere ar trebui să fie prioritare. Şi sunt. Cel puţin pe hârtie, la început de an, când se face lista de priorităţi. Dar anul 2014 a trecut fără deschiderea nici unui parking, în 2015 se vorbeşte despre noi amplasamente identificate de primărie, care pe de altă parte recunoaşte că dispune de un singur teren fără litigii în acest sens, pe strada Primăverii.

Între timp, un parking început prin 2012, încă e la faza de fundaţie. Vorbim despre parkingul Negoiu-Parâng, ce a început să fie construit de Construdava SRL, firmă cu sediul în Maramureș, care a intrat în insolvenţă la începutul lui 2014 şi care a lăsat baltă şantierul din Mănăştur, deşi potrivit ultimului grafic de lucrări prezentat primăriei trebuia să finalizeze lucrarea în februarie 2015.  Potrivit proiectului, parking-ul cu cinci etaje ar urma să aibă 376 locuri de parcare, costul lucrării find de 6, 5 milioane lei. Emil Boc promitea încă din 2012, când a inaugurat parkingul de pe Mehedinţi, că parkingul de pe Negoiu va fi gata în 2013. Suntem în 2015 şi parkingul e la stadiu de şantier, nici ţipenie de muncitor nefiind prezent însă la parcarea în construcţie.

Bike-standing în loc de bikesharing

În 2011, primăria clujeană venea cu un proiect revoluţionar să realizeze o reţea de piste de biciclete care să lege nu numai principalele zone ale oraşului ci şi localităţile învecinate, Floreşti si Apahida, bicicletele urmând să fie puse la dispoziţie gratuit printr-un proiect finanţat din fonduri europene, în valoare de aproape 4 milioane de euro. Anii au trecut şi termenele de finalizare s-au tot împins de la vară la vară. Acum s-a ajuns la limita permisă de UE, decembrie 2015. „Termenul de finalizare este decembrie 2015, noi ne dorim să fie mai repede, dar nu ştiu cum vor evolua lucrările la piste. Am aşteptat să vină vremea bună să începem să trasăm pistele în oraş. Bicicletele sunt în depozit, am atribuit şi contractul de administrare, dar mai sunt lucruri de făcut”, a declarat  directorul Departamentului de Comunicare, Relaţii Publice şi Turism din Primăria Cluj-Napoca, Ovidiu Câmpean.

Recent Comisia municipală de sistematizare a circulaţiei a avizat planurile de marcaj pentru realizarea a 9, 3 km de piste dedicate pentru biciclete, din care 8, 3 km pe carosabil. Realizarea acestor piste va începe în perioada următoare pe străzile: Calea Floreşti, Bucium, B-dul 1 Decembrie 1918, Corneliu Coposu, Fabricii de Chibrituri, Fabricii de Zahăr, Giordano Bruno, Maramureşului, Henri Barbusse, Ialomiţei, Parcul Feroviarilor, Patriciu Barbu, Zorilor, Observatorului, Viilor, Mureşului şi Oltului. Pentru evitarea incidentelor în trafic, aceste piste vor fi delimitate de partea carosabilă prin stâlpişori.

La finalizarea proiectului “Reţea de self service de închiriere de biciclete”, în Cluj-Napoca vor fi 43, 65 de kilometri de piste pentru biciclişti, diferenţa până la 59 de kilometri cât prevede proiectul, fiind în comunele Floreşti şi Apahida. Prin acelaşi proiect, amânat şi răsamânat, vor exista amenajate 50 de staţii de self-service (43 în Cluj-Napoca, patru în Floreşti şi trei în Apahida), cât şi 540 de biciclete care vor putea fi utilizate gratuit pe baza unui card. Staţiile de biciclete nu numai că au fost amenjate în oraş, dar între timp unele au fost şi vadalizate necesitând lucrări de reparaţii.

Ticketing în a şteptare

Alt proiect, alte amânări. La capitolul proiecte, Clujul excelează. Când vine vorba de transpunerea în realitate lucrurile nu mai sunt chiar aşa de strălucite. Este şi cazul sistemului nou de bilete pentru mijloacele de transport, ticketingul anunţat în toamna lui 2013. Trebuia să fie gata în decurs de un an, în toamna lui 2014. Din finanţarea europeană de circa 6 milioane de euro trebuiau să fie amenajate în 87 de staţii de autobuz automate de eliberare a biletelor şi abonamentelor, să fie instalate 136 de validatoare a legitimaţiilor de călătorie şi a 327 de validatoare duale în autobuze. De asemenea, trebuie să fie montate 327 de computere de bord în mijloacele de transport în comun care să înregistreze automat datele de la validatoarele de bilete.

 

Un proiect ambiţios, despre care primarul Emil Boc spunea în aprilie 2014 că va schimba radical transportul în comun din Cluj după modelul marilor metropole. Mai exact, de la automatele de bilete ar urma să se cumpere bilete valabile o anumită perioadă de timp, de la o oră, la trei ore sau chiar o zi, indiferent dacă foloseşti autobuz, troleibuz, tramvai sau dacă schimbi într-un interval de timp mai multe mijloace de transport în comun.

Licitaţia pentru realizarea acestui proiect a fost câştigată de firmele SC Ram şi SC CS Vision SRL, licitaţie care potrivit presei locale face obiectul unei cercetări a DNA. După ce sistemul nu a fost gata la finele lui 2014, s-a vorbit despre inaugurarea sa în martie 2015, dar şi această lună s-a încheiat. Acum se vehiculează un nou termen: decembrie 2015, adică termenul limită pentru a nu pierde banii europeni. Între timp, în multe dintre staţiile în care s-au instalat automatele de bilete, acestea au fost vandalizate.

[stextbox id=”custom”]

Centrul Cultural Transilvania, o inovaţie pe hârtie

Despre construirea unui centru cultural, care în primă fază trebuia să găzduiască doar Filarmonica Transilvania, dar care apoi s-a transformat într-un proiect ambiţios de 64 de milioane de euro se vorbeşte din 2010. În 2010, primăria a şi organizat un concurs de soluţii pentru proiectul viitorului Centrul Cultural Transilvania. După alegerea soluţiei câştigătoare, studiul de fezabilitate a arătat că ar fi nevoie de o investiţie de 64 de milioane de euro, ceea ce a pus în discuţie încheierea unui parteneriat public privat pentru asigurarea fondurilor.

 

Ca atare cei care vor ridica ansamblul destinat concertelor, sălilor de expoziţii sau de repetiţie, vor avea dreptul să ridice şi un hotel şi o parcare subterană cu plată care să le permită recuperearea investiţiei. Însă primăria nu a primit documentaţiile finale şi în declaraţiile făcute pe tot parcursul anului trecut pe această temă s-a reluat un letimotiv: „aşteptăm ca firma de la Bucureşti să ne trimită documentaţia finală”. Ce e drept, nici primăria nu se grăbeşte în nici un fel să intre în posesia acestei documentaţii, pentru că oricum nu are vreu investitor interesat de proiect.

Directorul Filarmonicii de Stat Transilvania, a declarat pentru Transilvania Reporter că, momentan, filarmonica este mulțumită cu sediul pe care îl are. „Noi suntem bucuroși că avem sediul pe care îl avem la Casa Universitarilor, față de sala în care cântam până în 2012 la Casa de Cultură a Studenților. Suntem mulțumiți cu actuala sală, dar speranța nu moare niciodată că va fi mai bine. Noi nu avem ce insistențe să facem pe lângă primărie pentru construirea Centrului Cultural Transilvania. Să îi întrebați pe ei de ce stau pe loc lucrările la ridicarea noului centru”, a declarat Marius Tabacu.

Text: Claudia Romitan, Cristina Beligăr

[/stextbox]