Cartierul verde se va construi în alt oraș

Florin Baci, de la Asociația Română de Permacultură, Andrei Țigănaș, om de comunicare în cadrul companiei Vitrina Advertising, Cosmin Briciu, expert Green Partners din Cluj-Napoca, Horațiu Răcășan, arhitect și membru al echipei RAUM și Dan Clinci, arhitect / Foto: Dan Bodea

Locuitorii din Cluj-Napoca și specialiștii în urbanism au dezbătut recent într-un cadru inedit și anume într-un living room instalat în Piața Unirii, teme precum orașul sănătos, orașul verde, orașul care știe și poate să își dreneze gunoaiele. Ansamblul a fost realizat doar din materiale reciclate și a găzduit mai multe evenimente: dezbateri, concerte, piese de teatru, proiecții de film.

Problemele orașului dezbătute într-un linving room inedit

„Orașul meu acasă” este o inițiativă care și-a dorit să simuleze atmosfera de acasă și confortul familial în centrul orașului, pentru a-i determina pe oameni să simtă că orașul este al lor, la fel ca locuința în care trăiesc. Printre invitații dezbaterii s-au numărat Florin Baci, de la Asociația Română de Permacultură, Andrei Țigănaș, om de comunicare în cadrul companiei Vitrina Advertising, Cosmin Briciu, expert Green Partners din Cluj-Napoca, Horațiu Răcășan, arhitect și membru al echipei RAUM. Moderatorul dezbaterii a fost arhitectul Dan Clinci, inițiatorul platformei Urbanet. „Orașul meu acasă este o încercare a asociației Urbanet, de a simula un livingroom în spațiul comun. Încercăm să transformăm orașul în propria casă. Să te uiți mai atent la el, să te uiți ce lipsește, la fel cum te uiți ce își lipsește din propria casă” a spus acesta. Dan Clinci a spus că locația în care a avut loc dezbaterea este foarte potrivită, întrucât este de dorit ca locuitorii să înceapă să povestească problemele legate de urbea în care locuiesc în spațiul public, întrucât aceste probleme îi privesc pe toți.

Se dorește o schimbare de comportament

Andrei Țigănaș și Cosmin Briciu au precizat că s-au implicat într-un proiect ce va fi realizat pe fonduri europene în întreg județul Cluj și care prevede reciclarea selectivă a deșeurilor. Proiectul costă 260 de milioane de lei și este în curs de implementare, începând în primă fază cu educarea oamenilor. „Proiectul a început în primăvara acestui an când ni s-a lansat provocarea de a promova un proiect pe care administrația județului are în vedere să îl facă, cu fonduri europene, un proiect care presupune gândirea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor. Adică dorim să schimbăm radical totul, de la momentul în care mergem cu gunoiul, până la modul în care aceste deșeuri sunt preluate și duse la o rampă ecologică. În comunicare, de la bun început ne-am confruntat cu o campanie inedită, pentru că în general promovăm ceva, avem grijă să existe produsul, să fie tactil, apoi să facilităm accesul către publicul țintă. Proiectul despre care vorbim încă nu este finalizat, el abia acum se realizează, au început câteva lucrări. Noi am făcut campania înaintea produsului dintr-o rațiune care ține de comportament. Am vrut să pregătim oamenii să primească acest proiect, adică am pornit de la ideea de bază că este inutil să se facă toate aceste lucruri dacă condiția de bază nu este îndeplinită și anume dacă oamenii nu își doresc să colecteze selectiv. Orice redefinire ar trebui să fie precedată de o mutație în comportament. Trebuie să se producă o schimbare. Trecerea la acest tip de sistem în care aruncăm gunoiul selectiv înseamnă o schimbare de comportament”, a spus Andrei Țigănas.

Livingul instalat în Piața Unirii nu este decât un punct de plecare pentru alte acțiuni de acest gen. / Foto: Dan Bodea

În această primă etapă, Andrei, Cosmin și colegii lor au mers prin satele din județ, s-au întâlnit cu oamenii și le-au explicat care este logica din spatele acestui comportament.  Oamenii au fost receptivi. Spre surprinderea lor, aceștia au constatat că țăranii nu aruncă atât de multe deșeuri în natură, refolosind multe materiale în propria gospodărie. „Am luat satele pe rând, am vorbit cu oameni de la oraș și cu oameni de la sat, am făcut activități în școli, concursuri interactive cu copiii, dar și acțiuni în Cluj. Chiar azi vară am instalat în fața clădirii Casino-ului din Parcul Central trei coșuri, fiecare cu o culoare reprezentând un tip separat de deșeu și tema era aruncă separat la coș. Opream trecătorii, aruncau la coș și primeau ca recompensă materiale de promovare. Am dorit să pregătim oamenii să primească acest proiect, pentru că altfel investiția va fi inutilă”, a spus Țigănaș.

Investiție pe termen lung

Cosmin spune că schimbarea trebuie să înceapă cu fiecare dintre noi: „Eu, de exemplu, am cinci pubele acasă. Reciclez uleiul, bateriile, neoanele, becurile. Trecând peste asta, foarte multă lumea vrea un beneficiu imediat. Dacă fac acest lucru, dă-mi ceva. Este o investiție pe termen lung, o investiție pe care o începem noi acum și care va aduce beneficii copiilor copiilor noștri prin faptul că nu vor fi nevoiți să cheltuie atât de mult pe aceste materiale. Prin această tratare, dacă ai zece tone de deșeuri produse în comunitate, ai scos două tone prin faptul că se vor distribui niște compostoare individuale în care poți introduce orice tip de deșeri biodegradabile să îți faci un compost, un îngrășământ pentru zarzavaturi, după care mai scoți două tone prin faptul că le colectezi separat. Astfel, nu mai ajung acele materiale reciclabile la operatorul de salubritate, astfel că nu mai plătești 10 tone de deșeuri, ci șase. Prețul scade și scapi de toate deșeurile care ajung în păduri și în văi. Ideea de a cere, ca o condiție pentru a da, e probată și nu merge”, este de părere expertul de mediu.

Livingul din Piața Unirii / Foto: Dan Bodea

Pe de altă parte, Florin Baci susține că prin recliclare materialul se pierde la a treia refolosire și din această cauză consideră că ar trebui realizat, de la bun început un material biodegradabil, iar statul ar trebui să investească în acest sens. „Acesta nu este reclycling e un downciclyng pe care în trei generații ajungi să îl pierzi”, spune acesta.

De asemenea, în cadrul dezbaterii s-a pus problema molozului rezultat de pe urma renovăriilor din orașe sau de ce nu, de pe urma noilor construcții. Dan Clinci a precizat că cei care construiesc sunt obligați să încheie un contract cu o firmă de salubritate. Oamenii fac acest lucru, dar deja s-a încetățenit ideea de a declara că ai o cantitate mică de deșeuri de construcții, pentru a plăti mai puțin. „Restul ajunge în pădure, pe văi și îl vom întâlni la picnic. Oare dacă s-ar renunța la taxa de colectare al respectivului moloz, sau mai mult dacă s-ar inversa, dacă printr-un program de finanțare din partea primăriei, cetățenii vor primi o sumă de bani, dacă își duc gunoiul acolo. Oare nu vom avea șansa să reușim ca cei care colectează molozul să meargă prin pădure să îl caute?”, se întreabă arhitectul.  De asemenea, acesta a adus în discuție faptul că în Cluj nu există grijă pentru detalii: în siturile arheologice luminate sunt uitate prelungitoarele la vedere, afișele sunt prinse cu cabluri de stâlpi, bordurile sunt neterminate, gunoiul se aruncă la doi pași de coșul de gunoi, iar exemplele pot continua. O explicație pentru această neglijență ar putea fi faptul că nimeni nu își asumă nimic și se merge pe principiul „e bine și așa” sau „eu mi-am făcut partea, alții nu au decât să și-o facă pe a lor”. Cei care se ocupă de o construcție, dar nu numai, nu văd tabloul de ansamblul, ci doar partea lor. De aceea ajungem să aveam blocuri în trei culori total nepotrivite și alte aberații urbane.

Noi doream ca Clujul să fie primul oraș care să aibă un cartier verde, dar dacă nu se poate, vom încerca să facem acest lucru într-un alt oraș unde vom găsi mai multă deschidere”, a spus Horațiu Răcășan. / Foto: Dan Bodea

Cartierul verde se va construi în alt oraș

Participanţii au vorbit şi despre proietul„Fațade regenerate, termoizolate și vegetale pentru locuințe colective în mediul urban”, proiect realizat de compania RAUM. Horațiu Răcășan, unul dintre inițiatori a precizat că deşi primăria a fost extrem de încântată de proiect, acest entuziasm nu s-a materializat în niciun fel până acum. Echipa de arhitecți dorea să „îmbrace” blocurile cu lână de oaie și să le dea clujenilor posibilitate de a avea grădini verticale în propriul bloc. Horațiu Răcășan a menționat că singura șansă în momentul de față pentru a implementa acest proiect inovativ în Cluj este aceea de a colabora cu asociațiile de proprietari. „Avem noroc cu cei din străinătate, unde aceste proiecte merg mult mai bine. Până acum am făcut proiecte doar pentru cei din afară. Noi doream ca Clujul să fie primul oraș care să aibă un cartier verde, dar dacă nu se poate, vom încerca să facem acest lucru într-un alt oraș unde vom găsi mai multă deschidere”, a spus arhitectul.