Brambureală printre hârtiile spitalului şi ale centurii

În martie 2018 am putea avea studiul de fezabilitate pentru Spitalul Regional Cluj și, spune comisarul pentru Politică Regională a Comisiei Europene, Corina Crețu, că lucrările ar putea fi încheiate în 2023.

„Documentația pentru Spitalul Regional din Cluj este în curs de elaborare”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății.

„Aceasta este realizată de către Consultantul contractat de Banca Europeană de Investiții (BEI), în conformitate cu Acordul de asistență tehnică încheiat între BEI și MS. În conformitate cu calendarul asumat, livrarea studiului de fezabilitate pentru Spitalul Regional Cluj este asumată de către părți pentru sfârșitul lunii martie 2018. Demararea construcției depinde de aprobarea cererii de co-finanțare a construcției spitalului regional din fonduri europene de către Comisia Europeană. Ulterior aprobării cererii, vor fi contractate (în funcție de durata procedurii de achiziție) serviciile de proiectare și construcție”, se mai arată în răspunsul dat de MS.

Însă în 2023, în cazul în care piața imobiliară a Clujului nu sare totuși în aer, E60 ar putea să fie doar în teorie „drumul care leagă Floreștiul de Cluj-Napoca”. Spitalul Regional, care ar urma să fie chiar pe acest traseu, s-ar putea trezi captiv în mijlocul unor ambuteiaje care dau de ani buni fiori șoferilor. Ce ar putea face ambulanțele care trebuie să ajungă de urgență la pacienți și apoi la spital? Nu prea multe, însă centura metropolitană ar putea să ofere o soluție, printr-o bretea rutieră care să o lege de instituția sanitară. „Aspectele pentru planificarea accesului la locație sunt abordate în discuțiile cu Consultantul  BEI, cu autoritățile locale și cu MDRAP pentru identificarea soluțiilor optime de mobilitate, inclusiv finanțarea acestor soluții”, mai spune Ministerul Sănătății.

Mai rău decât să nu știe niciuna dintre autorități care este traseul centurii, pe site-ul Ministerului Transporturilor apare în Masterplanul de Transporturi o hartă care pune șoseaua direct prin inima Muzeului Apei Cluj-Napoca.

Varianta este cu atât mai ridicolă cu cât, în trecut, primarul Emil Boc a propus transformarea terenului în parc, însă reacția reprezentanților Companiei de Apă Someș a fost una cât se poate de categorică. „Nu vrem să îl contrazicem pe domnul primar, apreciem iniţiativele pentru amenajarea de spaţiu verde, dar domnul primar ar fi trebuit să ştie care este regimul, din punct de vedere legal, al resurselor de apă. Nu vorbim de Tarniţa sau Gilău, care nu este în administrarea noastră, vorbim de sursa subterană Floreşti, care este în administrarea noastră şi conform legislaţiei pe terenul sursei sau în zona sursei se aplică regulile de protecţie sanitară cu regim sever şi, în consecinţă, nu se pot întreprinde activităţi umane acolo. Toate grupurile sunt însoţite de personalul nostru, sunt atenţionaţi, supravegheaţi cu privire la aruncarea unor eventuale deşeuri. În zona respectivă este sursă strategică alternativă.

Gândiţi-vă că se întâmplă o poluare accidentală masivă la Tarniţa. Automat ajunge şi în Gilău şi Someşul Cald pentru că sunt legate aceste lacuri, fapt ce face ca singura şansă este alimentarea din sursa subterană Floreşti. În acest caz, ar putea furniza apa potabilă sau cel puţin să asigure o sursă de apă neafectată pentru o bună parte din populaţia Clujului până s-ar rezolva problema unei eventuale poluări, să sperăm că nu se va întâmpla în amonte. În cazuri  de urgenţă, cel puţin pentru Cluj-Napoca, resursa de apă subterană de acolo este suficientă”, a declarat Lucian Croitoru, din cadrul Companiei de Apă Someş, citat de Monitorul de Cluj.