BAC-ul la Limba română, misiune imposibilă: „Nu se poate lua 10”

Notele de 10 la proba scrisă la Limba română nu sunt foarte posibile, având în vedere subiectele pe care absolvenții de liceau le-au avut de rezolvat. (Foto: Dan Bodea)

„Subiecte grele”, a fost prima reacție a elevilor la ieșirea din sălile de examen după prima probă scrisă a Bacalaureatului, la Limba și literatura română. Profesorii le țin partea absolvenților și spun că unele subiecte au fost destul de deplasate și dificile, astfel că notele de 10 pentru această probă scrisă sunt puțin probabile.

La fel ca anul trecut, subiectele au fost în număr de trei, diferențiate pentru profilul Uman și cel Real. Astfel, la Uman, candidații au avut de rezolvat 9 cerințe strâns legate de înțelegerea unui text la prima vedere, „Donna Alba”, de Gib Mihăescu. Textul i-a susprins pe mulți dar adevărata stupoare a venit abia după parcurgerea textului, al cărui limbaj a pus probleme absolvenților de liceu.

„Eu l-am citit de două ori ca să înțeleg și o elevă foarte bună de-a mea mi-a spus că l-a citit de șase ori. Per ansamblu, gradul de dificultate este mediu. Textele la prima vedere la subiectul 1 au fost mai dificile având în vedere că au fost selecționate din autori destul de puțin cunoscuți pentru elevi. În textul „Donna Alba”, era relatare la persoana I, cu monolog,  teremeni din fondul vechi al limbii, limbaj mai puțin accesibil pentru generația aceasta, anumite expresii mai grele de pătruns care erau și la Cezar Petrescu. Cel puțin „Donna Alba” e un text foarte greu și cum întrebările presupun înțelegerea textului, asta face destul de dificilă obținerea unui punctaj maxim. Era mai bine un autor contemporan, chiar dacă este text la prima vedere. Îi ajuta să fi fost un text mai puțin cunoscut dintr-un autor canonic. Sau să dea de exemplu din Cezar Petrescu, „Fram, ursul polar”, a explicat profesorul Constantin Groza de la Liceul Teologic Reformat din Cluj-Napoca.

Subiectul 2 de la profilul Real a presupus redactarea unui text argumentativ „despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viață sănătos”, în timp ce absolvenții de Uman au avut de-a face cu un text argumentativ „despre importanța activităților de îndrumare a lecturii elevilor”.

„Temele nu au fost grele, deși cel în care li se cerea opinia referitoare la activitatea de îndrumare spre literatură nu știu ce ar fi putut scrie având în vedere faptul că nu elevii îndrumă, ci profesorii. Elevii abia citesc ce li se recomandă, cum să mai îndrume ei? Nu cred că li se potrivea și cred că a fost un subiect inadecvat. Rolul de îndrumător nu este al unui elev  de clasa a 12-a”, consideră profesorul de Limba și literatura română.

Subiectul trei a constat, la Uman, în prezentarea temei și viziunii despre lume reflectate într-un text poetic studiat , aparținând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu. Cerința pentru Real a constat în prezentarea temei și viziunii într-un text poetic  studiat, aparținând lui Mihai Eminescu.

„Mihai Eminescu pare aparent simplu dar este dificil tocmai din prejudecata că este poetul național și toată lumea îl cunoaște dar din acest motiv mulți nu îl mai citesc. Nu a prea fost o surpriză. Celălalt subiect a fost mai dificil având în vedere că vorbim despre poezie modernă, poeți grei, plini de substanță. Aveau de ales dar alegerea era dificilă pentru că toți erau grei. Per ansamblu, nu mi s-a părut greu dar deplasat”, explică Constantin Groza, care nu crede că notele de 10 vor umple tabelele cu rezultatele finale.

”Cred că notele o să fie de nivel mediu, interemediare, cam cum a fost în anii trecuți. 30-40% nu vor lua note de trecere la această probă. Doar excepțiile vor lua 8 sau 9. Nu cred că se poate lua 10 pe un astfel de subiect. Doar dacă sunt profesorii indulgenți și la un 9, 80 dau 10. Dar altfel, nu se poate”, spune profesorul clujean.