Parcurile industriale din Transilvania de Nord așteaptă investitorii promiși de Ponta

Parcurile industriale din România trebuie să se pregătească să primească investitorii pe care Guvernul Ponta a anunţat recent că îşi propune să îi atragă. Este vorba de 10 miliarde de euro, astfel încât să se creeze minim 50.000 de noi locuri de muncă în doar cele cinci luni şi jumătate care au mai rămas din 2013. Dar câte dintre aceste investiţii vor intra în Regiunea de Nord Vest şi cum se pregătesc autorităţile să folosescă oportunităţile oferite de poziţia vestică a regiunii? În toată România sunt numai 54 asemenea parcuri, pe hârtie cel puţin, deoarece numai 39 sunt operaţionale. Regiunea Nord Vest are nouă asemenea parcuri operaţionale, publice şi private, dar şi patru în construcţie.

Câţi investitori poate pescui Regiunea de Nord-Vest cu undiţa “parc industrial”

Cele mai multe parcuri industriale din Ardeal sunt în judeţul Cluj. De fapt aici, societatea Tetarom deţinută de Consiliului Judeţean Cluj are deja trei parcuri funcţionale, iar al patrulea fiind în construcţie. Potrivit directorului Tetarom, Viorel Găvrea, Tetarom I, II şi III au jucat un rol esenţial în dezvoltarea economică a regiunii, dar principala provocare este infrastructura rutieră. “Ca să fim mai atractivi pentru investitori este foarte simplu: noi la Cluj avem indiscutabil nevoie de pista de 3500 de metri a aeroportului şi un terminal cargo adevărat şi bineînţeles să avem autostrăzi de legătură către Vest. Parcuri industriale avem, dotate corespunzător evident, resurse umane avem, autorităţile sunt foarte interesate să aducă investitorii, dar este evident că ceea ce ne lipseşte este o reţea serioasă de drumuri”, a spus Găvrea. Şeful Tetarom, Viorel Găvrea subliniază că în regiunea Nord Vest autorităţile locale şi judeţene au făcut demersuri serioase pentru a crea parcuri industriale, dovadă că aproape fiecare judeţ are măcar un asemenea parc.

“Administraţiile locale şi judeţene şi-au făcut treaba, dar acum discutăm despre cum putem lega aceste parcuri. La nivel naţional nu s-a făcut nimic în acest sens de 20 de ani aşa că, într-adevăr cred că dacă se mergea pe ideea de regiune era mai bine şi am fi avut legăturile necesare. Să nu uităm că acum 2000 de ani Imperiul Roman a început cu drumurile cu care au pus în mişcare lucrurile, aşa trebuie să facem şi acum”, a precizat directorul Tetarom. Viorel Găvrea a atras atenţia şi asupra unor schimbări legislative care se impun pentru ca lucrurile să fie mai eficiente. “Ultima lege a parcurilor industriale este mult mai bună recunosc, dar personal cred că ar trebui să avem o lege care să înglobeze toate tipurile de infrastructuri de afaceri. Dacă am avea o singură lege şi un singur organism care să ne reprezinte în relaţia cu UE ar fi mai uşor să atragem clienţi şi fonduri”, a spus acesta.

Tetarom, magnet pentru investitori de renume

Parcurile industriale din Cluj găzduiesc nume mari din industria mondială. Cea mai mediatizată investiţie, care între timp a eşuat însă, a fost cea a finlandezilor de la Nokia. Aceştia au ridicat o fabrică de telefoane mobile în Tetarom III la Jucu, dar numai după patru ani au plecat. Locul lor a fost luat destul de rapid de cei la De Longhi şi Bosch. Un alt nume răsunător care ocupă un întreg parc, respectiv Tetarom II, este Emerson, care are în prezent aproape 2000 de angajaţi la Cluj-Napoca. Odată cu inaugurarea Tetarom IV, anul viitor, care se va întinde pe 85 de hectare, Clujul ar urma să ajungă pe primul loc în România la capitolul parcuri industriale cu o suprafaţă totală de 300 de hectare. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a precizat recent că pe lângă cele patru parcuri, în 2014 se mizează pe un Tetarom V.

“Administraţiile locale şi judeţene şi-au făcut treaba, dar acum discutăm despre cum putem lega aceste parcuri. La nivel naţional nu s-a făcut nimic în acest sens de 20 de ani aşa că, într-adevăr cred că dacă se mergea pe ideea de regiune era mai bine şi am fi avut legăturile necesare. Să nu uităm că acum 2000 de ani Imperiul Roman a început cu drumurile cu care au pus în mişcare lucrurile, aşa trebuie să facem şi acum”, Viorel Gavrea, director Tetarom.

În cele trei parcuri industriale funcţionale funcţionează 50 de firme, cu investiţii de 300 milioane de euro şi 4000 de locuri de muncă, din care 1000 de locuri de muncă create anul trecut. În judeţ ul Cluj funcţionează şi un parc industrial construit din fonduri europene. Este vorba despre Arc Parc de la Dej care dispune de o clădire de servicii şi una de producţie, aici investiţia ridicându-se la aproape 20 de milioane de lei. De asemenea, la Turda spaniolii de la Graells & Llonch se pregătesc să demareze lucrările la parcul ce ar urma să găzduiască 24.000 de mp de depozite logistice, 10.000 mp de producţie industrială şi alte facilităţi de producţie şi 5.500 mp de săli mici pentru găzduirea întreprinderilor mici şi mijlocii.

SATU MARE

Cel mai mare parc, dar mai mult gol…

Județul Satu Mare are două parcuri industriale, unul realizat de primărie în municipiul reședință de județ, și altul realizat de un investitor privat în localitatea Vetiș, la 5 kilometri de municipiul Satu Mare. Niciunul dintre acestea nu este ocupat în totalitate, aproximativ 243.000 mp fiind neînchiriaţi. Parcul industrial din municipiul Satu Mare a fost inaugurat în 2005, în prezenţa lui Jonathan Scheele, şeful de la acea vreme a Delegaţiei Comisiei Uniunii Europene. În discursul său, Scheele spunea că proiectul, realizat din fonduri europene, reprezintă un adevărat succes. Într-adevăr, cu o suprafaţă de 69, 54 ha, Parcul Industrial Satu Mare poate fi considerat unul dintre cele mai mari parcuri industriale din România. Suprafaţa acestuia, pusă la dispoziţie de Consiliul Local Satu Mare, a fost împărţită în 17 parcele, cu dimensiuni între 1, 25 ha şi 6, 9 ha. Dacă la început toate parcelele au fost ocupate de investitori din diverse domenii, în momentul actual numărul lor a scăzut la 12. Nu toţi însă au demarat investiţii. Din cele 69 de hectare disponibile, 16 nu sunt date în folosință. Zona Industrială Sud a municipiului Satu Mare se întinde pe o suprafaţă de 69, 54 ha. Zollner Electronic este de departe cea mai mare societate care- și desfășoară activitatea în incinta acestui parc, ocupând o suprafață de 12 ha. Tot aici mai au fabrici Casco, Bodescu Import Export SRL, Lubexpert Romania, Spania Decor Stand, Anvis SRL, Panatek, Kenobi, Solex, Tauri KFT, Tehnomecanica SRL.

În timp ce investitorii străini ajung greu în parcul industrial, cei autohtoni au găsit portițe inclusiv pentru a-și reloca producția. Este cazul firmei Plastica, proprietate a fostului deputat PDL Ioan Holdiș, care și-a mutat fabrica dintr-o locație privată în parcul industrial prin intermediul unei finanțări europene. Povestea se întâmpla în perioada în care era deputat, în timp ce unii investitori străini au fost trimiși să-și deschidă afaceri în alte județe. Asta deși scopul parcului a fost acela de a atrage investitori din afara țării cu scopul de a crea noi locuri de muncă.

Gheorghe Rentea, consilier al primarului municipiului Satu Mare, spune că cuantumul chiriilor diferă de la o firmă la alta, în funcţie de investiţia făcută, locurile de muncă oferite şi nu în ultimul rând suprafaţa pe care o ocupă. Există firme care deşi ocupă parcele, nu au demarat încă investiţii. „Este unul din aspectele pe care dorim să-l verificăm cât mai rapid deoarece am luat la cunoştinţă că în anii trecuți s-au acordat parcele unor firme care n-au demarat investiţii, dar care au ocupat locul în detrimentul altor firme care ar fi dorit să investească, dar care din cauză că nu au mai avut loc au ales să-şi deschidă business-uri în Carei sau Baia Mare“, a afirmat consilierul Rentea.

Parcul privat Vetiș, mai atractiv decât al statului

Parcul Industrial Vetiș funcționează pe locul unei foste ferme, care a existat până în ianuarie 1999. Complexul a fost închis până în vara anului 2001, când a fost cumpărat integral de către o societate care a creat Parcul Industrial Vetiș. Parcul Industrial se întinde pe o suprafață totală de 22 de hectare. Din cei 229.000 de mp., aproximativ 83.000 de mp reprezintă suprafață utilă, ocupată de cele 19 hale și o stație de epurare. O suprafață de 6 ha este vândută, iar spre închiriere este dată o suprafață de 1, 4 ha. În incinta parcului își desfășoară activitatea un număr de 33 de companii, având un număr total de 600 de angajați. Obiectele de activitate sunt diverse, de la textile, mobilă și cabluri, la societăți de reclamă și publicitate. Spațiile disponibile pot fi utilizate pentru birouri, producție și depozitare. Spațiul închiriat poate fi amenajat la cererea clientului, conform specificațiile acestuia. Fiecare hală are asigurate toate utlitățile: curent, gaz, apă, canalizare, drum de acces. Prețurile diferă, în funcție de cerințele și necesitățile fiecăruia. Pentru o hală standard necompartimentată, suprafața minimă de închiriat este de 81 mp, cu un contract încheiat pe minim 3 ani. Prețul este de 2, 5 euro/mp, adică minim 200 de euro/ lună.

SĂLAJ

Jibou, greu la deal cu parcul industrial

Inaugurat în mai 2005, parcul industrial din Jibou, singurul de acest fel din judeţul Sălaj, nu reuşeşte să atragă investitori pe măsura spaţiului existent şi a condiţiilor oferite. Potrivit informaţiilor primite de la reprezentanţii Primăriei Jibou, în acest moment cinci societăţi comerciale au achiziţionat teren în parcul de pe dealul Ciglentirului. Este vorba, astfel, despre: Grovinvest SRL, belgienii care fac la Jibou mobilier pentru spitale, cumpărând 50.000 de metri pătraţi de teren şi având 50 de angajaţi; Verbelco SRL, societate specializată în fabricarea unor articole textile pentru industria auto, cu 70 de angajaţi şi 36.000 de metri pătraţi de teren cumpărat; Roca Real Estate, producător de mobilă cu 27 de angajaţi şi 27.000 de metri pătraţi de teren; Arc Grup SRL, specializată în prelucrarea metalelor, cu 35 de angajaţi şi 10.000 de metri pătraţi; ultimul locatar, care a achiziţionat27.968 de metri pătraţi de teren anul acesta, este SC Fraven SRL, care va începe zilele acestea construcţia unei hale pentru prelucrarea metalelor. Valoarea estimată a investiţiei Fraven la Jibou este de aproximativ 900.000 de euro, firma urmând să creeze 50 de locuri de muncă. Potrivit primarului Eugen Bălănean, în amenajarea terenului şi dotarea cu utilităţi (apă curentă, electricitate şi gaz) s-au investit 4, 5 milioane de lei, bani proveniţi din fonduri PHARE şi de la Guvern. Firmele sunt scutite de impozit pe clădiri şi spaţiile aferente.

MARAMUREȘ

Baia Mare nu are parc industrial

În acest moment, municipiul Baia Mare nu are un parc industrial. Ceea ce s-a realizat la nivel de municipiu este un studiu de fezabilitate pentru un parc ecoindustrial având ca beneficiari intreprinderile mici şi mijlocii. În strategia de dezvoltare a municipiului Baia Mare pentru următorii şapte ani este propus un parc industrial şi unul tehnologic, dar încă nu s-a stabilit exact locaţia acestora. O soluţie de dezvoltare a unui parc industrial ar fi un parteneriat public-privat sau schimbarea de destinaţie a unor păşuni din jurul municipiului. Cu toate acestea, din portofoliul de proiecte majore ale municipiului Baia Mare pentru perioada 2014-2020 face parte şi dezvoltarea unui EcoParc Industrial şi a unui Centru Tehnologic pentru Energii Regenerabile în scopul valorificării resurselor naturale şi antropice regionale în zona platformei industriale Baia Mare Est – Baia Sprie Vest, cu o valoare estimată de 36.000.000 de euro. În cadrul acestuia ar urma să se facă decontaminarea zonei industriale Cuprom/Flotaţia Centrală, realizarea unei infrastructuri de afaceri adecvată (acces, utilităţi) pe o suprafaţă de 100 de hectare, un Centru de Transfer Tehnologic pentru Energii Regenerabile (CDI) şi un Incubator de Afaceri pentru IMM în domeniul gestionarii resurselor naturale şi antropice.

BIHOR

La Oradea se lucrează

Oradea va avea până la sfârşitul acestui an un al treilea parc industrial a precizat primarul Ilie Bolojan. În acest scop, Consiliul Local Oradea a aprobat recent efectuarea unui schimb de terenuri, schimb ce va spori cu 5.485 de metri patrați suprafața viitorului parc industrial. Ca urmare, cel de al treilea parc industrial al Oradei va avea o suprafață totală de 20 de hectare și, conform primarului Ilie Bolojan, deschiderea sa este necesară deoarece celelalte două zone de producție și servicii sunt deja ocupate în proporție de 70%. Doar în urmă cu o lună de zile, compania americană Plexus a inaugurat oficial o investiție de 30 de milioane de dolari, amplasată în Eurobusiness Park. Se estimează că, la finalizarea completă a investiției, pentru producătorul de componente electronice vor lucra circa 1.000 de orădeni. Suprafața utilă a noii capacități de producție este de 27.000 de metri patrați.

Cele două parcuri deja în funcţiune au suprafeţe de 121 ha, respectiv 23 ha şi sunt amplasate la marginea oraşului Oradea, având acces la şoseaua de centură, respectiv la drumul ce duce spre vama Borş. În acestea sunt prezenţi circa 40 de investitori printre care Plexus Services Ro, Faist Mekatronic, Carbenta Com, Zucchetti, Microrom SRL, Emerson. Preţurile de concesiune pornesc de la 0, 32 e/ mp + tva, în timp ce vânzarea de terenuri în aceste parcuri costă minim 8 e / mp + tva. Din păcate alte orașe bihorene: Salonta, Beiuș, Marghita nu se pot lăuda cu nicio asemenea zonă industrială.

BISTRIȚA

Bistriţa, încă aşteaptă primul parc industrial

După ani de aşteptări lucrările la Parcul Industrial Bistriţa Sud vor demara în acest an. Recent, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, a semnat contractul de finanţare în valoare de 35.170.443 lei, proiect cofinanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, în pondere de 50%. Restul banilor sunt asiguraţi printr-un credit de municipalitatea bistriţeană. Proiectul ar urma să fie finalizat în mai 2014 şi îşi propune revigorarea şi dezvoltarea economiei locale, atragerea investitorilor şi astfel crearea de noi locuri de muncă. Suprafaţă destinată viitorului parc industrial este de 30 de hectare.

În România există 54 de parcuri cu titluri, dar operaţionale doar 39. Dintre acestea 29 sunt publice, 19 sunt private. Suprafaţa totală a acestora este de 2500 de hectare, iar aici îşi desfăşoară activitatea 800 de firme care au creat 35.000 de locuri de muncă.

“Dacă se lucra la nivel de regiune era mai bine”, Viorel Găvrea, director parc

Text: Claudia Romitan, Florin Budea, Simona Munteanu, Olimpia Man, Cristina Cîcău