Asocierea, o abordare sănătoasă de business

Unde-s mulți, puterea crește

Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic a luat naștere în 2013 la inițiativa a 16 producători agricoli locali din Apahida și Jucu și a fundației Civitas, este una dintre puținele asociații de acest gen din țară. Scopul cooperativei a fost dezvoltarea durabilă a agriculturii autohtone prin promovarea spiritului antreprenorial în rândul producătorilor locali şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor.

Produsele distribuite de cooperativă sunt produse tradiționale, realizate după rețete tradiționale într-un sistem de procesare semi-industrializat. Acestea includ: legume vărzoase (varză, conopidă), legume rădăcinoase (morcovi, țelină, ridichi), legume solano-fructoase (tomate, ardei, vinete).

Transilvania Reporter a discutat cu Valentin Filip, din cadrul Fundației Civitas, care ne-a spus în ce măsură îi ajută cooperativa pe cei 16 producători locali, dar și ce perspective de viitor au aceste modalități de asociere în România.

„Noi am avut împreună cu Cooperativa Lunca Someșului Mic un proiect prin care le-am oferit un ajutor financiar, până când producătorii au reușit să se descurce singuri. Scopul proiectului a fost să facă viabilă această cooperativă, astfel încât să poată supraviețui, să își poată plăti cheltuielile operaționale. I-am ajutat de asemenea, pe partea de asistență, cu întocmirea documentelor, ne-am dus împreună la Kauflaund, la Profi, am vorbit cu oamenii de acolo. Supermarketurile au fost deschise colaborării. Dacă ne referim la producătorii mici, pentru ei, cele mai potrivite canalele de desfacere sunt cele de volum mai mic, dar cu câștig mai mare pe unitate. Pentru producătorii ceva mai mari, care au peste două, trei hectare, e mult mai bine să vândă mai mult, chiar dacă la un preț ceva mai mic. Se merge pe o marjă mai mică pe unitate, dar se câștigă mai mult din volum. Pentru cei mai mari dintre producătorii care fac parte din Cooperativa Lunca Someșului Mic, colaborarea cu supermarketurile este un avantaj. Anul trecut au livrat șapte, opt tone de legume pe zi”, explică Valentin Filip.

Din prizma vânzării, cooperativa a reprezentat un ajutor pentru producătorii locali înscriși în cadrul acesteia, mai ales pentru cei care nu aveau un sistem de vânzare bine pus la punct. „Sunt unii producători care au anumite relații de durată cu engross-iști, dar pentru cei noi a fost un real ajutor. Se străduiau, mergeau în piața la Dezmir. Cooperativa le-a oferit o alternativă. E mai ușor pentru toată lumea, iar pe termen lung e o abordare de business mult mai sănătoasă”, spune acesta.

Există anumite piețe de desfacere, cum e cea și cea a supermarketurilor unde producătorii locali nu pot rezista decât dacă se asociază. „E nevoie să se creeze un volum critic. Ei livrează câteva tone de legume pe zi. Unui singur producător i-ar fi greu să asigure această cantitate și nu pentru că nu ar avea produsele necesare, ci pentru că efectiv în fiecare zi, zeci de oameni ar trebui să se ocupe de partea de cules și de ambalat. Nimeni nu are această capacitate, nici tehnologică, nici umană, așa că își împart zilele, livările. E greu să abordezi individual astfel de comenzi. Doar cei care au afaceri mari, cu angajați full time reușesc. Dar există foarte puțini în țară care au această capacitate. Restul, funcționează doar prin asociere. Aceste piețe cer volum, cer constanță și nu poți să le oferi de unul singur”, spune Valentin.

La nivel național există tot mai multe astfel de cooperative, unele doar pe hârtie, altele operaționale. „Pentru micul și mediul producător, e clar că asocierea e o soluție, dacă ne referim la zona de marketing. Cooperativele le oferă producătorilor posibilitatea de a se ocupa mai mult de partea de producție și le oferă deschidere spre noi piețe de desfacere. Noi, cei de la Fundația Civitas căutăm mereu finanțări publice și private pentru a sprijini și alte grupuri care își doresc înființarea unei cooperative pentru desfacere”, spune acesta.

Aprovizionarea restaurantelor  

Până în momentul de față, Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic a reușit să pătrundă în supermarketuri, dar nu și în restaurantele clujene.

Citiți și: Te uită cum moare orașul fițelor alimentare

„Nu am reușit să vindem produsele direct către restaurante pentru că acestea cer o varietate mare de produse, cantitate puțină, care să fie livrată în fiecare dimineață. E un pic complicat pentru o cooperativă aflată la început de drum să facă acest lucru, pentru că nu are logistica necesară. Dacă s-ar crea un fel de hub al cooperativelor care să reunească mai multe tipuri de cooperative în funcție de produs, s-ar putea crea această diversificare și s-ar putea aborda piața Horeca direct. Coșul cu legume se confruntă cu aceeași problemă. În momentul de față există sisteme funcționale și în Cluj. E o abordare bună pentru producătorii mici, care pot să vândă mai puțin la un preț bun direct către consumator, dar aceste sisteme au nevoie de investiții destul de mari pentru a putea fi dezvoltate și mai mult. Deocamdată aceste sisteme sunt în curs de dezvoltare. Am avut și noi câteva tentative cu cooperativa. Ne-am dat seama că e o presiune mare pentru producător să producă și pentru supermarket și pentru lanțul scurt. Dar, cred că vor apărea tot mai des aceste sisteme. Sunt și în Cluj câteva inițiative bune. Provocarea va fi să se scaleze, să fie un volum relevant. În prezent, undeva la 400 de clujeni beneficiază de coșurile verzi, ceea ce e foarte puțin dacă e să ne raportăm la populația orașului”, spune Valentin.