Adrian Crivii: Există o defazare între cerere şi ofertă pe piaţa imobiliară clujeană

Le vedeai înainte de 1989, când vorba cântecului, braţul lor de fier ridica zeci de blocuri până la cer. De prin 2004 au reapărut, ca apoi să se retragă din nou în 2008, când criza a spart bula imobiliară. Anul acesta au revenit. Clujul este din nou în plin avânt al construcţiilor. În mai toate zonele oraşului, dar cu precădere în sud, când ridici privirea întâlneşti o macara care se roteşte deasupra unui bloc în construcţie.

Clujul are, potrivit indicatorilor, cea mai dinamică dezvoltare imobiliară din ţară şi cei mai mari indici ai preţurilor în domeniu. O combinaţie de factori explică paradoxul de a avea construcţii multe şi, totodată, preţurile cele mai mari. În criză, s-a construit puţin, cu toate că oraşul, cu puternicul său segment IT, n-a suferit la fel ca altele. Decalajul dintre cerere şi ofertă a dus preţurile mult în sus, moment în care s-au reluat construcţiile. Iar în 2015, în apropierea termenului când se mai poate construi pe vechiul PUG, acestea au luat-o razna.

Memoria oraşului e scurtă. Haosul care a domnit în timpul anilor frenetici anteriori crizei este prezent şi în noua aventură imobiliară a Clujului. Autorităţile promit că vor reglementa situaţia odată cu noul Plan Urbanistic General, observatorii sunt însă sceptici, mai ales că infrastructura oraşului nu urmează aglomerarea construcţiilor. Ţepele imobiliare au reapărut odată cu reluarea plăţilor în avans a locuinţelor. Analiştii imobiliari vorbesc deja de pericolul apariţiei unei noi bule în caz că nu va fi temperată creşterea preţurilor. Revirimentul construcţiilor, cu toată dezordinea pe care o implică, revenirea preţurilor locuinţelor la un nivel apropiat celui de dinaintea crizei, arată însă un lucru: Clujul a lăsat în urmă anii de criză şi priveşte cu încredere viitorul.

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Evaluatorul Adrian Crivii consideră că piaţa imobiliară din Cluj trece printr-o perioadă de defazare, în sensul că oferta de locuinţe a rămas în urmă după criza din 2008 faţă de cererea existentă în prezent.

„Piaţa imobiliară are o evoluţie cumva defazată. Din momentul în care începi să construieşti până realizezi locuinţa durează aproximativ un an. În ultimii doi-trei ani s-a construit foarte puţin, în special proiecte mari, cu volum mare de locuinţe de vânzare şi atunci, pe fondul scăderii dobânzilor, pe de o parte, şi pe fondul creşterii salariilor şi a nivelului de trai în Cluj, în special în zona soft, s-a ajuns la o creştere accentuată a cererii. Oferta a rămas în urmă, s-a construit în proiecte mici, un bloc-două. Atunci, din cauza decalajului dintre cerere şi ofertă, a apărut un puseu în ce priveşte preţurile, o mică explozie a preţurilor. De aici şi reapariţia fenomenului cu plata în avans. Dar asta nu cred că o să continue. Eu cred că o să se liniştească lucrurile, în sensul că sunt din nou mai multe proiecte mari de construcţii în derulare, care o să mai calmeze creşterea de preţuri”, spune Adrian Crivii.

Pe de altă parte, el crede că acest decalaj dintre ofertă şi cerere pe piaţa imobiliară clujeană ar putea să genereze şi o serie de riscuri, similare celor din 2008: „Clujul e un oraş mai special, pentru că s-a dezvoltat foarte bine în ultima perioadă, în special datorită softului şi a salariilor mari din domeniu; Clujul atrage mulţi tineri cu capacitate, cu salarii bune şi atunci creşte cererea de locuinţe, se creează o presiune mare pe piaţa imobiliară, piaţă care n-a reuşit să răspundă foarte repede, adică să vină din urmă cu un număr suficient de locuinţe. În ceea ce priveşte modalitatea de plată în avans pentru achiziţia unor imobile care urmează să se construiască, nu e prea în regulă. Adică, există un risc. Orice întârzie, orice faliment al dezvoltatorului duce la complicaţii, la procese şi sunt cazuri multe în Cluj cu plata în avans şi locuinţe neterminate. Pe de altă parte, noi trăim şi în mediul acesta internaţional, într-o zonă de incertitudine acum: problemele cu petrolul, problemele cu imigranţii, problemele din Ucraina etc. Dacă apar surprize pe plan internaţional sau o întâmplare nefericită în industria IT, care să genereze un şoc, atunci s-ar putea să fie probleme. Nişte riscuri există, mai ales că noi am mai mers pe drumul acesta”.

Adrian Crivii mai spune că în ceea ce priveşte piaţa imobiliară există şi probleme generate de o nesincronizare a construcţiilor cu capacitatea infrastructurii existente şi cu serviciile sociale de care au nevoie oamenii: „Oraşul s-a dezvoltat foarte puţin din punct de vedere al infrastructurii. Atunci, degeaba vii cu blocuri foarte mari, că nu se mai poate circula. Ar trebui nişte planuri urbanistice care să meargă pe termen lung şi oraşul, municipalitatea să facă investiţii în infrastructură, ca să dea posibilitatea dezvoltării imobiliare. Iar infrastructura aceasta n-o construieşte dezvoltatorul, ci oraşul, municipalitatea, ori oraşul n-a prea făcut investiţii în zona aceasta”.