12 ani sub primarul „unguri există în Ungaria”

12 ani a trăit Clujul alături de Gheorghe Funar, primul primar al municipiului ales prin vot liber. După fiecare dintre cele trei mandate câștigate de fostul primar, presa vremii acorda ample spații pentru promisiunile și viziunea lui Funar, care nu ezita să promită că va fi primarul „tuturor clujenilor, inclusiv al celor de etnie maghiară”. Transilvania Reporter a consultat arhivele publicației Adevărul de Cluj din primele zile de după fiecare tur de scrutin care a dat Clujului, mai mult sau mai puțin, un primar nou.

Începe Evul Funar

Sobru și fără prea mare fast, „Adevărul de Cluj” din data de 25 februarie 1992 prezenta primele alegeri locale libere, desfășurate cu două zile înainte, ca un succes al formațiunii Partidul Unității Naționale a Românilor (PUNR). Și chiar era, întrucât, în ciuda unei slabe prezențe la vot, candidații formațiunii înființate în martie 1990 câștigau mandate de primari în toate orașele și municipiile din județul Cluj. În fruntea „coloanei” învingătoare se afla nimeni altul decât Gheorghe Funar, care și-a adjudecat primul mandat la conducerea orașului cu 52, 5% din totalul de voturi exprimate. Gheorghe Funar fusese votat în 1992 de 86.381 de votanți clujeni, devansându-și contracandidatul care obținuse doar 77.924. De altfel, chiar dacă, la nivel național,  prezența la vot abia trecuse de 52%, la Cluj-Napoca ieșiseră la urne 165.458 de alegători, față de 5 iunie 2015, când doar puțin peste 100.000 de clujeni au ales să își exprime opțiunea prin vot.

„La Huedin, subliniază Adevărul de Cluj, primar era ales Aurel Lazea, „cu 5 voturi în plus”.

Succesul PUNR la nivel național, dar mai ales la nivelul Clujului, era pus de presa vremii pe seama faptului că „este evident că FSN se află în pierdere de prestigiu atât datorită înrăutățirii situației economice a țării, cât și dezbinărilor din cadrul partidului”.

De asemenea, un alt motiv invocat ține de tactica adoptată în campania electorală în care FSN a dus lupte grele, „cu lovituri sub centură” și „pe un ton prea bătăios care nu corespunde stării de spirit a majorității electoratului” atât cu Convenția Democratică, cât și cu PUNR.

„S-a bătut multă monedă pe tema necesității alianței FSN cu PUNR de teama ponderii votanților maghiari care s-au prezentat cu toții la urne, în timp ce electoratul românesc a fost- și la primul, și la al doilea tur de scrutin- mai puțin interesat de alegeri, mai cu seamă în acele cartiere în care se aflau mulți clujeni de puțin timp stabiliți în oraș și mai puțin obșnuiți cu viata citadină și ideea de conducere autonomă a orașului”, se mai arată pe prima pagină a publicației.

„Unguri există în Ungaria”

Astfel își începea Gheorghe Funar al doilea mandat de primar al municipiului Cluj-Napoca, un mandat câștigat fără prea mari emoții încă din primul tur. Din totalul  de 169.704 voturi exprimate, Funar obținea mai bine de jumătate dintre acestea, devansându-i pe Radu Sârbu (CDR+UDMR) și Ioan Rus (PDSR). Municipiul se lăuda și cu o foarte bună prezență la vot, de 67, 69%, pentru care primarul în exercițiu exprimase ample mulțumiri într-un articol apărut pe prima pagină a publicației Adevărul de Cluj din data de 5 iunie 1996.

Într-un interviu acordat publicației, „noul” primar explica semnificația realegerii sale pentru comunitatea maghiară din oraș.

„Pentru mine și în primii patru ani toți cetățenii au fost egali în drepturi și în obligații. Nu am făcut niciun fel de diferențiere între ei. Mulți maghiari duminică mi-au spus că au votat cu candidatul PUNR. Eu repet acest lucru până va ajunge unde trebuie: noi nu avem maghiari nici în Cluj-Napoca și nici în România. Unguri există în Ungaria. La noi toți sunt români și unii dintre ei sunt de etnie maghiară”.

În ceea ce-i privește pe perdanți, Radu Sârbu reclama absenteismul la vot și declara agenției Mediafax că partidul său, CDR, va contesta alegerile și va cere renumărarea voturilor deoarece „s-au produs fraude care au putut influența alegerea din primul tur a lui Funar”. UDMR punea rezultatul votului pe seama faptului că „majoritatea populației e formată din oameni cu puțină, carte care poate fi manevrată sentimental, de oameni care folosesc fără scrupule astfel de metode” și îl numea pe primarul Gheorghe Funar „un om submediocru, cu puțină carte”.

Nu din prima, dar din a a doua…

După încă patru ani de mandat la conducerea municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, acum candidat din partea Partidului România Mare, nu reușea să mai câștige alegerile din primul tur. Potrivit publicației Adevărul de Cluj din data de 6 iunie, Funar obținea, „contrar ultimelor previziuni”, doar 45, 88% din totaul de voturi exprimate, în condițiile unei prezențe la vot mai slabe (54, 2%) decât la precedentele alegeri locale. Pe locul doi se afla la diferență totuși mare, candidatul UDMR Eckstein Kovacs Peter, care obținuse un procent de 21, 15%.

În turul doi însă, la județ, PDSR se afla într-un tur de forță și obținea 24 de primării, cu șapte mai multe decât PD și de trei ori mai multe decât UDMR. La municipiul, între cele două tururi, lucrurile s-au dres și Gheorghe Funar a obținut un nou mandat de primar, iar Adevărul de Cluj remarca victoria acestui într-un context deloc avantajos.

„Nu e ușor să lupți cu o întreagă coaliție de partide, cu adversități de tot felul și să ai destule puncte vulnerabile  după două mandate la Primăria unui municipiu complicat cum e Cluj-Napoca”.

Între timp, pe fondul succesului de la Cluj-Napoca, Gheorghe Funar era anunțat de către Partidul Național Țărănesc (PNȚ) drept candidat la Președinția României. Într-un comunicat, președintele PNȚ Cristinel Șarpe felicita „corpul electoral clujean care nu s-a lăsat înșelat de promisiunile demagogice ale candidatului surclasat, Șerban Rădulescu, reprezentant al avortonului țărănist, pretins creștin-democrat, părăsit și de senatorul cu ascendență țărănistă, Matei Boilă” și  pentru „consecvența tradiționalistă de a-și apăra identitatea națională a românilor și conștiințele sale de concubinajul PNȚCD-UDMR și presa obedientă acestora, finanțată de FPS”. Astfel, Cristinel Șarpe sublinia faptul că „PNȚ ar fi onorat  să ne reprezinte [n.r Gheorghe Funar]  pentru candidatura la funcția de președinte al României, singurul care ar putea întrerupe rotația la Palatul Cotroceni”.

În paralel, după preluarea celui de-al treilea mandat, Gheorghe Funar promitea:

„Voi fi primarul tuturor clujenilor, inclusiv al celor care s-au lăsat păcăliți de cei care doreau să aducă la Cluj-Napoca efectele dezastruoase ale coaliției de rea-credință CDR-UDMR. Voi demonstra, astfel, că pretinsele sentimente șovine care mi se atribuie sunt o invenție mincinoasă a presei înregimentate sub semnul de rău augur al amintitei coaliții, asemene celorlalte denigrări scandaloase la adresa persoanei mele. Vă asigur că votul încredințat ne va permite să continuăm împreună, contribuind la sporirea prestigiului multimilenarei Napoca”, spune primarul Gheorghe Funar la începutul celui de-al treilea mandat al său.