Vasile Pușcaș, fost negociator șef cu UE: „Politicienii noștri n-au vrut integrarea noastră deplină în UE”
„10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană” s-a numit dezbaterea care a avut loc La Universitatea Babeș-Bolyai, la Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Economiei Germane. La eveniment au participat ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt şi omologul său Emil Hurezeanu, Vasile Pușcaș, fost negociator-şef al României cu Uniunea Europeană, Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane- AHK, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca şi alţi oameni de afaceri germani. Moderatorul evenimentului, Moise Guran, a abordat teme actuale precum intrarea României în Schengen, trecerea la moneda euro, integrare fiscală, precum și rolul României şi Germaniei și responsabilitățile lor în cadrul UE.
Dezbaterea a fost una deschisă, cu cărțile pe masă, au fost întrebări dure pentru cei care la un moment dat au luat decizii în raport cu România și integrarea ei, s-a discutat despre crize, ce am învățat din ele, despre raporturile României cu SUA, UE și balansul între cele două, despre ce nu s-a făcut pentru intergare, restanțele și piedicile puse chiar din interior, despre tendințele naționaliste și despre cine anume n-a vrut integrarea completă a României în Uniunea Europeană.
În căutarea timpului pierdut
Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu constată la zece ani de la aderare că integrarea economia și schimburile comerciale nici nu merg așa de rău, „problema principală este de cultură în sens general. european”, referindu-se la toate componentele de cultură și civilizație de bune practici de funcționare și dezvoltare. Domnia sa spune că „deși aveam toate atuurile noi „nu suntem încă pe cadranul culturii” și asta aproape că ne face invizibili. Recomandă o mai mare atenție pentru că așa greoi cum au mers lucrurile „în Europa România a avut de câștigat și nu trebuie să se piardă prin egoisme și naționalisme inadecvate”. Cât privește investițiile străine, germane dar și autohtone domnia sa le spune oamenilor de afaceri: „Vă rugăm, treceți Carpații”.
Profesorul Vasile Pușcaș, fost negociator-șef în momentul aderării, a criticat felul în care nu s-au îndeplinit condițiile de integrare deplină. „Am intrat în Uniunea Europeană, dar nu ne-am integrat. Integrarea”, a spus domnia sa, „n-a fost dorită de politicieni. În România nu s-a dorit integrarea din partea politicului. Trebuia să mergem mai departe să fim cu aceste etape parcurse pentru că va veni o nouă etapă a Uniunii Europene, președintele Macron a anunțat o politică de diferențiere, iar noi suntem încă diferențiați prin ce n-am făcut până acum. Diferențierea acesta este din cauza noastră.” Și mai spune Vasile Pușcaș: „Românii au plecat în Europa pentru că Europa n-a venit la ei, atunci au plecat ei în Europa”. Principala spaimă exprimată de fostul negociator este că diferențierile vor induce tendințe centrifuge în Uniunea Europeană. Spune răspicat că trebuie să trecem la zona euro, dar este sceptic asupra momentului.
Cauzele restanțelor, crede Emil Boc, fost prim-ministru și actual primar al orașului Cluj-Napoca, sunt mai multe, dar câteva care țineau de organizarea internă au cântărit mult, printre care birocratizarea excesivă a sistemului de accesare a fondurilor europene și nerealizarea reformei-administrativ teritoriale a țării, de care a depins accesul la fondurile europene. „Am multiplicat de trei-patru ori birocrația pentru fonduri europene față de cât cerea Uniunea Europeană. Și suntem singura țară care funcționăm pe legea organizării administrative din timpul comunismului, o lege din ‘68. Am lăsat pe masa guvernului un proiect de comasare a județelor, dar nu s-a mai făcut”, a spus Emil Boc. Fostul premier crede că „cel mai important proiect de țară ar trebui să fie integrarea”, că ar fi momentul ca toate forțele să se pună de acord, să existe coerență ca atunci când s-a lucrat pentru intrarea României în Uniunea Europeană, „altfel rămânem doar într-o zonă de liber-schimb și atât.”
Ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt, un mare iubitor al României, cunoscător al limbii noastre și pasionat de literatura, natura și patrimoniul românesc, crede că țara noastră trebuie să-și prezinte cu mai multă pricepere succesele, să facă o muncă specială în acest sens, pentru ca acest lucru ar crește încrederea și din partea celorlalți, dar și a românilor în ei înșiși.„Clujul, spune domnia sa, este un bun exemplu de succes care ar trebui prezentat astfel, să se afle despre acest oraș și astfel se vede că este posibil.”
Cât privește viitorul Europei, excelența sa Meier-Klodt pornește de la premisa că trezirea este bună: „Dacă este ceva bun în Brexit, atunci este că ne-a trezit la realitate, ne-a arătat că UE nu e un dat, ci e ceva de care trebuie avut grijă și păstrat”.
Urmăriți în continuare o galerie foto realizată de Dan Bodea: